miercuri, 30 iunie 2010

Ce este FMI-ul ? (I)


Zilnic suntem asaltati de acronime si cuvinte al caror inteles - ca sa zic asa - ne scapa . Nu o sa ma opresc aici asupra cauzelor si consecintelor acestor “scapari” . O sa incerc sa arat ce se ascunde dupa unul dintre acronimele zilei : FMI .    
Sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a insemnat , printre altele , momentul unor profunde reconfigurari geopolitice si geostrategice . Cu exceptia SUA , statele coalitiei invingatoare erau cvasi distruse . In octombrie (oficial iulie) 1944 , intr-un hotel aflat langa o cale ferata scoasa din uz (Bretton Woods , New Hampshire – USA) , la initiativa SUA , este infiintata o noua organizatie , avand drept scop declarat “supravegherea sistemului monetar , ratele de schimb si platile aferente contractelor internationale” . La initiativa au aderat un numar de 44 state .  
Acordul de la Bretton Woods a fost , in fapt , o confruntare intre doua personalitati : Harry D. White (seful echipei de negociatori a SUA) si John M. Keynes (seful delegatiei britanice) . Fara sa intru in detalii , Keynes a propus constituirea Uniunii Internationale de Cliring (o banca mondiala cu moneda proprie) iar White a propus alternativa , un Fond International de Stabilizare si o Banca pentru Reconstructie si Dezvoltare . Statele Europei , cele sud americane si Commonwealth-ul au optat pentru varianta Keynes (dealtfel deosebit de interesanta) . Cu toate astea , presiunile SUA* - pe atunci cel mai mare creditor al statelor lumii - au impus alternativa White .
Iata care au fost principalele hotarari convenite si adoptate (in fapt impuse de SUA) privind functionarea Fondului :
- voturile vor fi direct proportionale cu subscriptia la capitalul Fondului , cu precizarea ca SUA trebuie sa detina suficiente voturi pentru a putea bloca orice decizie considera ,
- ratele de schimb vor fi fixate exclusiv in functie de dolar (in conditiile in care tiparnita apartinea FED**) ,
- dolarul va fi convertibil in aur la rata fixa de 35 dolari / uncia (37 de ani mai tarziu , SUA revine cvasi unilateral asupra deciziei si impune suspendarea convertibilitatii dolar / aur) . Astfel , statele debitoare isi puteau plati creditorii in aur , dar la paritatea fixa stabilita .
- in final , “negociatorii” americani au impus (in pofida unei opozitii ferme) si sediul Fondului si al Bancii : Washington DC .
La 1 martie 1947 , Fondul International de Stabilizare devine Fondul Monetar International , iar Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare devine o subsidiara a Bancii Mondiale*** .     
Rezumat : FMI-ul este o organizatie financiara infiintata in anul 1944 , la “initiativa” SUA . La data infiintarii , rolul principal al FMI era acela de a garanta SUA* recuperarea creantelor si a dobanzilor aferente acestora in conditiile (absolut veroase) impuse de creditorii (iudeo) americani .

*     a se citi “presiunile FED si ale complexului financiaro-industrial”
**   imi propun sa definesc separat FED-ul
*** asemenea si in ceea ce priveste Banca Mondiala  

luni, 28 iunie 2010

Despre relatia mea cu Mihai Eminescu Trust (III)



Scriam , in “Despre relatia mea cu Mihai Eminescu Trust (I)” , ca prima mea impresie dupa si in legatura cu atelierul “Prioritati pentru Sighisoara” a fost “pierdere de timp” . Am continuat cu “viitorul imediat avea sa-mi arate ca prima impresie a fost inexacta” .
Astazi sunt in masura sa continui ideea : daca viitorul imediat mi-a infirmat (intr-o oarecare masura) prima impresie , ultimele evolutii vin s-o confirme . Pentru edificarea potentialilor interesati , dupa consumarea “atelierului” , participantilor ni s-au solicitat opiniile scrise . Iata care au fost opiniile mele (respectiv prima impresie) :
04 august 2009 (documentul aici)
Pentru a nu risca sa plictisesc , o sa incerc sa fiu cat se poate de concis .
Trebuie sa incep prin a multumi organizatorilor pentru interesul constant aratat fata de problemele sighisorenilor . Apreciez initiativa curenta drept pozitiva , fie si numai pentru faptul ca ne ajuta sa ne cunoastem mai bine .
Pe fondul problemei dezbatute , cateva observatii cu caracter general :
1. se pleaca de la relatia „comunitate – conservarea patrimoniului – turism” . Relatia este fortata , incompleta si induce ideea ca turismul este singura activitate lucrativa accesibila sighisorenilor , idee nu numai falsa , ci si periculoasa in perspectiva imediata . Ca sa reformulez in limbaj curent , nu exista nici macar in schita un „plan B” . Subliniez : nu sunt nici macar identificate (la modul serios) cai alternative si (sau) complementare turismului , eroare pe cat de comuna acestui tip de dezbateri , pe atata de plina de consecinte .
2. intregul exercitiu este construit pe cateva concepte nedefinite sau insuficient definite , fapt de natura sa produca confuzii si , in final , sa conduca catre concluzii eronate . Exemple alese aleatoriu :  „dezvoltare” (termen nedefinit) si  „dezvoltare durabila” (sintagma insuficient de bine definita) . 
3. nu sunt luate in calcul in nici un fel costurile ascunse ale turismului , respectiv amprenta ecologica a acestui tip de activitate . Si aceasta omisiune este de natura sa distorsioneze concluziile .
4 . se scapa din vedere o evidenta : starea de fapt a Sighisoarei este in relatie inversa cu numarul de planuri , strategii si alte asemenea . Altfel spus , pe masura ce aceste planuri si strategii devin tot mai numeroase si mai stufoase , starea Sighisorii - in general - si a Cetatii - in particular - se degradeaza . Cu toate ca nu afirm ca relatia amintita ar fi una de determinare , faptul ramane fapt .
5. unele intrebari sunt formulate persuasiv , indicand clar un anume tip de raspuns .
6. am remarcat o categorie care propune , la alegere , o singura varianta , ipostaza usor ilara .
7. se afirma undeva ca „tot ce este propus ca plan de dezvoltare a municipiului este construit plecând de la ceea ce există acum în Sighişoara … şi (de) tendinţele externe probabile” . Am impresia puternica ca respectivele planuri sunt “construite” in contratendintelor probabile” .
In loc de concluzie : experienta arata ca finalitatea practica a acestui tip de demers tinde spre zero . Propun sa ne concentram pe gasirea cailor care ne pot conduce spre depasirea acestei situatii .
In speranta ca randurile mele vor fi corect intelese , va multumesc pentru timpul acordat . Pentru eventuale clarificari , va stau la dispozitie .
florin staicu , locuitor al Cetatii .




miercuri, 23 iunie 2010

Cetatea Sighisoarei – evenimente “la zi” (III)


Doua chestiuni care mi-au retinut atentia :
- Initiativa Mihai Eminescu Trust de a organiza si coordona un “Grup de initiativa al locuitorilor Cetatii” a incremenit . Pornita cu surle si trambite acum un an , activitatea grupului a fost (brusc si fara explicatii) sistata . Deoarece pana in momentul de fata* nu cunosc motivele care au determinat starea de fapt aratata , ma abtin de la comentarii .
* In cursul diminetii zilei de 22 iunie a.c. am solicitat precizari d-nei Alina Scholtes si d-lui Oliviu Marian , ambii reprezentanti ai MET . Am primit un raspuns imprecis si evaziv .
- PSD Sighisoara are un nou sef , respectiv unul dintre cei doi asociati ai firmei Boss Computers (cei cu parcarile si bariera la drumu’ mare) . Perdantul este nimeni altul decat onor primarul Sighisoarei , respectiv dl. Danesan . Care domn primar poate medita la sensul zicerii cu “facerea de bine” . Alegerea PSD-istilor sighisoreni nu a fost accidentala si va avea consecinte .     
­­­­__________________________________________________________________________
In ultimul timp ploua . Frecvent . Cand ploua , Cetatea ramane , aproape invariabil , fara energie electrica . Asta de cand s-a modernizat (pe bani grei , talhariti de la noi) reteaua de alimentare cu energie electrica . Concomitent , in Piata Cetatii apare o baltoaca . Dar nu orice fel de baltoaca , ci una de dimensiuni impresionante . Motivul : proasta dimensionare si executare a noii canalizari (facuta pe bani grei , talhariti tot de la noi) si proasta proiectare si executare a noului pavaj . Facut - si asta -  pe bani grei . Talhariti tot de la noi . 
                                       In timpul ploii , baltoaca tinde sa atinga Casa cu cerb
 Problema accesului auto in Cetate ramane , in continuare , asa cum au stabilit “operatorii” : urca toata lumea (care are bani) . Parcarea , ca pana acum : fiecare unde poate .
             Intamplator , Piata Cetatii nu este ocupata de masini (pe motiv de ceva festival) .

Cine , cum si cand va raspunde ?

joi, 10 iunie 2010

Cetatea Sighisoarei – evenimente “la zi” (II)


- La jumatatea lunii aprilie scriam despre reluarea "toaletarii" arborilor din Cetate . Cu drujba . Din nefericire , sunt nevoit sa reiau tema . Nu mai departe de azi , a fost "toaletat" – tot de la colet – si teiul din Piata Cetatii . Nu pot intelege in ruptu’ capului de unde atata inversunare impotriva arborilor ...



- Tot atunci aminteam despre data limita la care edilii se angajau ca vor incheia “lucrarile” in Cetate , respectiv sfarsitul lunii aprilie . Trecem in a doua decada a lunii iunie si Cetatea ramane neterminata . 



Update : catre dupa-amiaza , pe locul teiului "toaletat" a fost plantat un puiet de cca. 5 - 7 ani . Ramane de vazut ce soarta va avea .