Se afișează postările cu eticheta Polemici. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Polemici. Afișați toate postările

luni, 29 aprilie 2013

"Că oricine cere ia ; şi cel ce caută găseşte , (…)" …



Cu o oarecare intarziere , iau cunostinta de cuvantarea consilierului local PDL Oprean pe marginea ultimei mele note adresate Consiliului Local (vezi aici) , asa cum a fost ea redata in procesul-verbal al sedintei din 28 martie a.c. , proces-verbal publicat pe site-ul Primariei . Iata textul : 

“La punctul patru se dă cuvântul domnişoarei Anca Fleşariu, secretarul municipiului, pentru a prezenta Petiţia nr. 16/18.03.2013, prin care d-l Staicu Florin face precizări cu referire la discuţiile avute pe marginea punctului nr. 3 al ordinii de zi a şedinţei Consiliului local din data de 28.02.2013.
Se trece la discuţii:
Domnul Oprean Petru doreşte să îi adreseze o întrebare domnişoarei secretar şi o roagă să-i răspundă cu „da” sau „nu” la întrebare. A citit petiţia domnului Staicu. Profesia dânsului este aceea de medic şi vrea să îi ceară scuze în mod public domnului Staicu pentru că i-a produs un disconfort, îşi dă seama că este vina dânsului şi şi-o asumă. Revine cu întrebarea pe care doreşte să i-o pună domnişoarei secretar şi o întreabă dacă consideră că, în calitatea dânsei de mandatar, trebuie să pună pe ordinea de zi această scrisoare, pe care consideră că a citit-o şi care este un pamflet care i-a fost adresat, dacă consideră că din punct de vedere juridic al Consiliului local, că este de actualitate să procedeze aşa? Familia domnului Staicu, care ştie de această problemă, şi-a cerut scuze şi s-a disociat de acţiunea dânsului. Prin natura profesiei dânsului, i-a făcut mult bine familiei domnului Staicu.
Domnişoara secretar arată că în momentul în care se înregistrează o petiţie adresată Consiliului local, trebuie să o prezinte. Dacă domnii consilieri însă hotărăsc altceva, va ţine cont de dorinţa acestora (d-soara secretar este in eroare : d-nii consilieri nu pot hotara in contra legii , n.m.) .
Domnul Oprean Petru arată că este un pamflet, care nu are legătură cu problemele oraşului.
Domnişoara secretar arată că executivul trebuie să prezinte în şedinţă petiţiile adresate Consiliului local. Pe viitor, dacă domnii consilieri hotărăsc altfel, nici nu se vor mai introduce pe ordinea de zi.
Continuând dialogul început, domnul Oprean Petru arată că, de exmplu,  este o petiţie de bun simţ, cea depusă de sătenii din Hetiur, care este susţinută de argumente. Roagă să-i fie transmise domnului Staicu scuzele dânsului.
Domnişoara secretar arată că, probabil domnul Staicu va cere caseta sau procesul-verbal şi atunci îşi va da seama că problema s-a rezolvat amiabil.”
…

Fata de afirmatiile si alegatiile politicianului Oprean , fac , deocamdata , urmatoarele observatii :

1. Politicianul Oprean se dovedeste incapabil sa produca argumente valide . In schimb , fara nici o legatura cu propunerea pe care am inaintat-o Consiliului Local , gaseste de cuviinta sa aduca in discutie familia mea . Asta va costa .
Am retinut si injuria insinuata cu mult curaj in finalul cuvantarii .

2. Politicianul Oprean refuza sau este incapabil sa inteleaga ca dreptul la petitie este un drept constitutional (vezi art. 51 din Constitutia Romaniei) care nu poate fi cenzurat , anulat sau pus in discutie nici de functionarii publici , nici de alesii locali . Acestia sunt pur si simplu obligati sa raspunda tuturor petitiilor care le sunt adresate . Instigarea unui functionar public la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor este fapta prevazuta si pedepsita de legea penala . 

3. Politicianul Oprean dovedeste inca o data ca nu are proprietatea termenilor : confunda starea de disconfort cu scârba , repulsia , aversiunea si familia cu clanul .

4. Nu accept scuzele ipocrite prezentate cu o ironie prost disimulata si le apreciez drept ceea ce sunt : sudalme insistent repetate . 

5. Alegatia “familia domnului Staicu, care ştie de această problemă, şi-a cerut scuze şi s-a disociat de acţiunea dânsului” este o minciuna nerusinata rostita cu scopul evident de a ma discredita . Subliniez formularea : nu o ruda prin alianta de a saptea spiță , nu un membru al familiei si nici macar o parte a familiei , ci “familia d-lui Staicu” .

Prin definitie , familia inseamna sotul , sotia si descendentii acestora . Intr-o acceptiune mai larga , in familie pot fi inclusi , in unele cazuri , ascendentii sotului/sotiei si fratii/surorile acestora . In cazul dat , banuiesc ca prin “familia domnului Staicu” politicianul Oprean l-ar fi putut avea in vedere pe Ben Mehedin , soţul unei verisoare a mele , cu care m-am vazut , in treacat si absolut conjunctural , de cinci sau de sase ori in ultimii zece ani .

7. Cu la fel de multa nesimtire , numitul Oprean mai sustine ca “Prin natura profesiei dânsului, i-a făcut mult bine familiei domnului Staicu.” . Minciuna sfruntata . In fapt , ca urmare a unui aranjament* intervenit strict intre familia amintitului Ben Mehedin si dumnealui , a internat , acum doisprezece ani , o bunica a mea (a noastra) in spitalul al carui director era (este ?) . Pe durata spitalizarii (care nu a depasit trei sau patru saptamani , daca imi aduc bine aminte) , bunica mea a cazut (in conditii neclarificate pana acum) , si-a fracturat soldul si , la scurt timp , a murit . 
…

Zilele astea voi cere inregistrarea sedintei . Daca cele cuprinse in procesul-verbal din care am citat sunt exacte , probabil voi initia o actiune in justitie impotriva numitului Oprean . Asta pentru inceput …


* Aranjamentul respectiv mi-a fost adus la cunostinta post-factum , nu a avut acordul meu si nu m-a favorizat/ajutat in absolut nici un fel . Judecand dupa fapte , nu i-a folosit nici bunicii mele .  
 .

duminică, 14 aprilie 2013

Cateva cuvinte despre independentii de la Independentul Sighisorean (II)



Lecturand articolul “Pe noi cui ne lasi , domn’ primar?*” , am simtit nevoia ireprimabila sa adresez Redactiei cateva randuri . In esenta , mesajul a fost urmatorul :

“Solutia ar fi , evident , sa-l votam pe independentul Iulian Sarbu : sighisorean , tanar , onest , integru , nu-l intereseaza "profiturile" , nu are "interese proprii" si , mai ales , nu are afaceri "cu primaria si cu statul" . Ce mai , ar fi primarul providential ... Nu-i asa , independentilor ?”

In plus , am mai adresat o intrebare legata de politica Redactiei cu privire la gestionarea opiniilor contrare opiniilor finantatorului …

Raspunsul nu a intarziat :

“Stimate domnule Staicu,

Multumim pentru interesul acordat ziarului nostru. Ne bucuram ca am gasit un punct de rezonanta (sic!) pe tema viitorului primar (sic!) al Sighisoarei . Intr-adevar, Sighisoara are nevoie de un om providential, asa cum nu a mai avut de foarte mult timp. In ce priveste timpul acordat acestor mesaje pe temele deschise de noi, el este pierdut demult. Va puteti publica pe blog propriile comentarii chiar daca nu e cazul sa va cenzuram (?!? , n.m.). In acest fel aveti o sansa sa va cresteti numarul de cititori. "Delicatetea" subiectelor abordate in ultima perioada de timp ne fac sa credem ca interesul acestora a scazut (wishful thinking , n.m.). Se vede ca subiectele dumneavoastra (sic!) nu fac decat sa distraga atentia de la adevaratele probleme cu care ne confruntam. Ne intrebam retoric daca ati schimbat tabara, ingropand securea razboiului?
In speranta ca nu o sa fim cenzurati, va dorim citire placuta in continuare.

Cu stima, Redactia”

Nota : Desi consider corespondenta amintita drept privata** , am tinut cont de dorinta expresa a independentilor si le-am publicat integral raspunsul . In context , asigur orice interesat ca pe acest blog nu am cenzurat si nu voi cenzura nici o opinie semnata cu nume si prenume verificabile*** .

Facand abstractie de incoerenta Redactiei si trecand si peste ironia usor scremuta continuta in preambulul raspunsului (“ne bucuram ca am gasit un punct de rezonanta (sic!) pe tema viitorului primar (sic!) al Sighisoarei”) , fac urmatoarele observatii :

1. Este foarte probabil ca “adevaratele probleme” cu care ma confrunt eu sa difere , cel putin in parte , de “adevaratele probleme” cu care se confrunta independentii . Spre exemplu , eu nu-mi fac probleme ca as putea ramane fara coledzi (si poate nu numai) daca ma musca sarpele sa scriu despre ce nu trebuie sau daca lui Sarbu i se infunda si i se reziliaza "parteneriatele" cu averea comunitatii …

2. Spre deosebire de independenti , eu nu am avut niciodata o tabara (in sensul de coterie , partid politic sau grup de interese) , asa ca nu am ce schimba . Daca si cand am avut ceva de spus , am spus - inclusiv inainte de 1989 - "cu voce tare" si in nume propriu , nu susotit , nu anonim , nu in numele altora si nici pus de altii . Nu m-am ascuns in spatele nimanui si nici nu am slugarit pe nimeni . Evident , apucaturile astea nu m-au facut prea indragit ...

Deocamdat atat despre tentativa de dialog cu Redactia independentilor .

- VA URMA -

* Remarcabila ironia sortii … Cuplul Sarbu & Ferent este creatia cuplului Danasan & Savu (sau viceversa) , cu precizarea ca desi sforarul a fost Savu , raspunderea este a celui care a consimtit sa accepte sforaria (daca nu cumva chiar sa fie parte) , desi se putea opune . Adica a lu’ don’ premar . Avea dreptate Ponta : pe cine nu lasi sa moara , nu te lasa sa traiesti …
** In opinia mea , corespondenta privata trebuie sa ramana privata cu urmatoarele exceptii : corespondentii convin contrariul sau apar circumstante exceptionale care impun publicarea acesteia .  
*** In eventualitatea in care cel/cei vizati solicita probarea sustinerilor in instanta . A publica un anonim inseamna a-ti insusi raspunderea pentru afirmatiile acestuia .
. 

joi, 11 aprilie 2013

Cateva cuvinte despre independentii de la Independentul Sighisorean (I)




In ultimul timp , cand simt nevoia sa ma destind intelectual citesc cateva randuri din “Independentul Sighisorean” .
De cum ajung pe pagina lor si dau cu ochii de “Independentul” , ma si bușește rasul . Nu cred ca a existat in Sighisoara , in ultimii 20 de ani , o publicatie mai fatis partizana si mai putin independenta decat acest “Independentul Sighisorean” …
…

Ultimele articole sunt deosebite . In cap cu tanarul si independentul Burghelea jr. , Redactia se da de ceasu’ mortii sa-l convinga pe Danasan sa-si prezinte demisia de onoare , in ciuda faptului ca prin tot ceea ce scrie il prezuma ca fiind lipsit de onoare .

Daca in ceea ce-l priveste pe tanarul Burghelea lucrurile sunt clare (in sensul ca ‘mnealui , fiind si avocatul independentului Sarbu , combate energic contra cost) , nu mi-e prea clar ce-i determina sa se compromita cu atata sarguința pe tinerii pitiți in dosul unor pseudonime* colective de genul "Redacția" , “Generația cu cheia la gat” , “Generația decrețeilor” s.a.m.d. . Cunoscand profilul parvenitului lacom care-i pastoreste , sunt sigur ca nu e vorba de bani adevarati (ca in cazul amintitului Burghelea) . Atunci ? Probabil naivitatea , probabil dorința de apartenența la un grup , probabil exasperarea care ne incearca pe mai toti in fața inechitaților si nedreptaților de care ne lovim zilnic , probabil cate o mica atenție din an in Paste , probabil cate ceva din toate astea luate la un loc , probabil si altele …  
…

Ultimul articol publicat in aceasta adevarata trambita a lui Sarbu este antologic . Sub titlul “Institutia terorii” , apar cateva panseuri memorabile : “Încă ne temem să vorbim cu voce tare pentru a ne fi auzite nevoile, supărările și frustrările mulțumindu-ne să stăm la colț de stradă pentru a împărți bârfulițe cu vecinul de scară, mulțumindu-ne să șuierăm printre dinți o înjurătură sau mulțumindu-ne să-i șoptim pensionarului de lângă noi ce a mai făcut Cutărescu pe plan politic. (…) Pentru binele nostru personal și al comunității în general, trebuie să învățăm să vorbim cu voce tare.” , dupa care zdrang cu mamaliga-n geam , semnatura : plin de curaj si "cu voce tare" , “Comitetul decrețeilor” .  Parca citesc “O scrisoare pierduta” … Va amintiti ?

“(...) 
Brânzovenescu (scurt) : E tare! prea tare! n-o iscălesc.
Farfuridi (cu tărie, impunător) : Trebuie să ai curaj ca mine! trebuie s-o iscălești: o dăm anonimă!
Brânzovenescu : Așa da, o iscălesc!
Farfuridi : O iscălim: „Mai mulți membri ai partidului"...
Brânzovenescu : Da' dacă ne cunoaște slova la telegraf?
Farfuridi : Punem pe altcineva s-o scrie.
Brânzovenescu: Pe cine?
Farfuridi : Trebuie să găsim pe cineva să ni-o dea la telegraf!‘ Aide, Brânzovenescule.
Brânzovenescu : Numai să nu pățim ceva.
Farfuridi (impunător) : Trebuie să ai curaj: anonimă. (…)”

- VA URMA -


* Orice om de bun simt stie sau intuieste ca pseudonimul nu garanteaza protejarea identitatii (dar submineaza a priori credibilitatea) …   
.