Scriam , in “Despre relatia mea cu Mihai Eminescu Trust (I)” , ca prima mea impresie dupa si in legatura cu atelierul “Prioritati pentru Sighisoara” a fost “pierdere de timp” . Am continuat cu “viitorul imediat avea sa-mi arate ca prima impresie a fost inexacta” .
Astazi sunt in masura sa continui ideea : daca viitorul imediat mi-a infirmat (intr-o oarecare masura) prima impresie , ultimele evolutii vin s-o confirme . Pentru edificarea potentialilor interesati , dupa consumarea “atelierului” , participantilor ni s-au solicitat opiniile scrise . Iata care au fost opiniile mele (respectiv prima impresie) :
04 august 2009 (documentul aici)
Pentru a nu risca sa plictisesc , o sa incerc sa fiu cat se poate de concis .
Trebuie sa incep prin a multumi organizatorilor pentru interesul constant aratat fata de problemele sighisorenilor . Apreciez initiativa curenta drept pozitiva , fie si numai pentru faptul ca ne ajuta sa ne cunoastem mai bine .
Pe fondul problemei dezbatute , cateva observatii cu caracter general :
1. se pleaca de la relatia „comunitate – conservarea patrimoniului – turism” . Relatia este fortata , incompleta si induce ideea ca turismul este singura activitate lucrativa accesibila sighisorenilor , idee nu numai falsa , ci si periculoasa in perspectiva imediata . Ca sa reformulez in limbaj curent , nu exista nici macar in schita un „plan B” . Subliniez : nu sunt nici macar identificate (la modul serios) cai alternative si (sau) complementare turismului , eroare pe cat de comuna acestui tip de dezbateri , pe atata de plina de consecinte .
2. intregul exercitiu este construit pe cateva concepte nedefinite sau insuficient definite , fapt de natura sa produca confuzii si , in final , sa conduca catre concluzii eronate . Exemple alese aleatoriu : „dezvoltare” (termen nedefinit) si „dezvoltare durabila” (sintagma insuficient de bine definita) .
3. nu sunt luate in calcul in nici un fel costurile ascunse ale turismului , respectiv amprenta ecologica a acestui tip de activitate . Si aceasta omisiune este de natura sa distorsioneze concluziile .
4 . se scapa din vedere o evidenta : starea de fapt a Sighisoarei este in relatie inversa cu numarul de planuri , strategii si alte asemenea . Altfel spus , pe masura ce aceste planuri si strategii devin tot mai numeroase si mai stufoase , starea Sighisorii - in general - si a Cetatii - in particular - se degradeaza . Cu toate ca nu afirm ca relatia amintita ar fi una de determinare , faptul ramane fapt .
5. unele intrebari sunt formulate persuasiv , indicand clar un anume tip de raspuns .
6. am remarcat o categorie care propune , la alegere , o singura varianta , ipostaza usor ilara .
7. se afirma undeva ca „tot ce este propus ca plan de dezvoltare a municipiului este construit plecând de la ceea ce există acum în Sighişoara … şi (de) tendinţele externe probabile” . Am impresia puternica ca respectivele planuri sunt “construite” in contra “tendintelor probabile” .
In loc de concluzie : experienta arata ca finalitatea practica a acestui tip de demers tinde spre zero . Propun sa ne concentram pe gasirea cailor care ne pot conduce spre depasirea acestei situatii .
In speranta ca randurile mele vor fi corect intelese , va multumesc pentru timpul acordat . Pentru eventuale clarificari , va stau la dispozitie .
florin staicu , locuitor al Cetatii .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu