joi, 30 decembrie 2010

O intrebare pe zi (II)


       Este adevarat ca Asociatia "Fundatia Sörös pentru o Societate Deschisa" a avut , intre anii 1990-1993 , urmatoarea conducere :

Directori executivi

George Sörös  -  Presedinte
Sandra Pralong  -  reprezentant personal al lui Sörös , co-presedinte
Patricia Klecanda  -  Director Executiv  - New York

Reprezentanti internationali

Annette Laborey  -  Fundatia Sörös  Franta -  Paris
Jessica Douglas-Home  -  Mihai Eminescu Trust  -  Londra

Executivi Romania

Alin Teodorescu - Presedinte
Anca Harasim - Director regional
Irina Munteanu - Director filiala Bucuresti
Levente Salat - Director filiala Cluj
Ilona Mihaies - Director filiala Timisoara
Alexandru Lazescu - Director filiala Iasi

Ce relevanta are raspunsul la acesta intrebare ?
Are …


P.S.  Curand voi publica un document interesant si bine fundamentat intitulat (…) , document caruia inclin sa-i atribui urmatorul motto :

 “…  Critica adusă evreilor înseamnă antisemitism .
      Critica adusă ţiganilor înseamnă rasism .
      Critica adusă revizionismului maghiar înseamnă nationalism .  
    Batjocorirea românilor înseamnă manifestarea dreptului la libera exprimare  . …” 

marți, 21 decembrie 2010

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (V)


          5. Decaderea genetica (II)

Despre reactiile comunitatii la comportamentul asocial : spre deosebire de comunitatile mici (naturale) , in care fiecare cunoaste pe fiecare si unde orice comportament asocial este , de regula , cunoscut (si poate fi sanctionat) nemijlocit , in “comunitatile” actuale capacitatea de a lua atitudine se manifesta la nivel de opinie publica , opinie care este conditionata , influentata , manipulata si formata in diverse moduri .

Caracteristic formarii opiniei publice sunt sensibilitatea la simplificarea grosiera (in fapt , exagerarea starilor de fapt) si inertia . Aceste doua atribute sunt specifice sistemelor care tind spre oscilatii si legitimeaza aproape intotdeauna opozitia critica , opozitie de regula radicala (extrema)  . In momentul in care opinia (publica) dominanta pierde teren (ceea ce , de obicei , se intampla brusc) , penduleaza catre pozitia extrema ocupata de opozitie .

Actuala democratie liberala este punctul culminant al unei asemenea oscilatii . La polul opus se afla nazismul si comunismul . Starea de echilibru ar trebui sa contina , in mod egal , ambele valori adevarate : si afirmarea libera a individului , si sanatatea sociala si culturala . Necazul este ca dreptul individului se afla in contradictie cu interesele omenirii ; aceasta este una din aporiile civilizatiei .

Oricum , oscilatia continua , amplificandu-se si tinzand , in lipsa unor masuri de atenuare , catre o catastrofa de reglare .

Nu exista indoiala ca simtul dreptului este un sistem de reactii determinat genetic , sistem care ne determina sa luam atitudine impotriva comportamentului asocial . In pofida unor erori crase ale acestui simt (ex. linsarea unui strain care comite , in necunostinta de cauza , o crima impotriva tabuu-rilor unei culturi straine) , ramane indispensabil

“Eliminarea simtului natural al dreptului prin tendinta actuala catre toleranta absoluta” este generata si intarita de doctrina stupida si pseudodemocratica “ce afirma ca intreg comportamentul uman ar fi insusit prin invatare” . Ori stim ca nu este asa . Si mai stim ca perturbarile comportamentale nu pot fi compensate (corectate) decat in foarte mica masura .

In plus , presiunea exercitata de intrecerea economica pe care sprijina actuala cultura occidentala asupra simtului natural al dreptului (presiune care opereaza ca un criteriu negativ de selectie) poate conduce la eliminarea pe cale genetica a acestui simt (instinct) , ceea ce ar echivala cu eliminarea moralei . Acest tip de selectie este deosebit de periculos pentru omenire ; practic , conduce la decaderea genetica a speciei .

Este posibila o asemenea decadere genetica intr-un interval atat de scurt de timp ? “Stim de la animalele de casa (…) si chiar de la cele salbatice care s-au inmultit in captivitate cat de repede se degradeaza modurile de comportare sociala” in absenta selectiei specifice . Par a fi predispuse la degradare in special mecanismele cele mai diferentiate , cu evolutie istorica scurta , cum sunt , de exemplu , si normele de comportare sociala . Concomitent , se observa o hipertrofiere a instinctelor primare (cum sunt  instinctul sexual si instictul hranirii) .

Ca o observatie interesanta , atat omul , cat si animalele de casa , au dezvoltat genetic , analog si din aceleasi cauze , un sindrom care combina precocitatea sexuala si intinerirea permanenta . In aceeasi ordine de idei , a fost remarcata asemanarea omului adult cu formele tinere ale speciilor  inrudite (L. Bolk - 1926) , fenomen vazut ca o incetinire a ontogenezei . Aceasta incetinire este calificata drept o forma de retardare , numita curent neotenie (tinerete permanenta) .

Ontogeneza comportamentului prezinta similitudini cu ontogeneza corpului . Persistenta “curiozitatii jucause de a cerceta a omului” este o caracteristica a tineretii (A. Gehlen - 1941) . Aceasta caracteristica  se numara printre premisele devenirii umane .

Cantonarea intr-o copilarie perpetua programata genetic poate avea insa consecinte nefaste . Fenomenele intolerantei la neplacere si nivelarea simturilor (ambele determinate genetic) pot contribui la generarea unui comportament infantil , la fel cum imperativul de satisfacere imediata a dorintelor si lipsa oricarei responsabilitati , respectiv a oricarui scrupul (procese determinate cultural) sunt tipice copiilor mici . Persistenta acestor trasaturi dincolo de varsta copilariei inseamna imaturitate si aduce individul in conflict cu simtul dreptului .

Extrapolata catre nivelul celular , imaturitatea este o insusire fundamentala a celulei maligne , care isi pierde insusirile specifice si regreseaza catre o stare mai timpurie filogenetic ; cu cat regresia merge mai departe , cu atat mai avansata va fi starea de malignitate . Celula bolnava isi pierde rolul si se comporta ca un organism unicelular tolerat de sistemul imunitar . Astfel , celula devenita asociala se divide nemasurat si fara menajamente pentru tesutul inconjurator , provocand - in final - moartea organismului .   

Analog , un om imatur devine in mod necesar un parazit al societatii . Daca dinamica criminalitatii este in relatie directa cu fenomenul de decadere genetica , ne indreptam catre o situatie extrem de periculoasa . Faptul ca tot mai multi tineri isi privesc cu dusmanie parintii si ordinea sociala pretinzand concomitent sustinere neconditionata din partea acestora indica infantilitatea lor nereflectata .
________________________________________________________

Suprapopularea , concurenta nemiloasa , distrugerea mediului natural , instrainarea de natura si disparitia capacitatii de a dezvolta sentimente puternice converg in a lipsi omul modern de capacitatea de a discerne intre bine si rau . Toleranta absoluta fata de indivizii asociali impusa de political correctness-ul la moda actioneaza ca un catalizator care accelereaza procesul .

Daca nu vom reusi sa gasim echilibrul intre interesele individului si necesitatile colectivitatii , vom fi condamnati . Si ar mai fi ceva : pierderea simtului dreptului si pierderea capacitatii de a nutri sentimente reprezinta raul pur . “Ea (pierderea) nu e numai o negare si anihilare a procesului de creatie prin care animalul a devenit om , ci un lucru mult mai rau si mai cutremurator . Intr-un mod cu totul misterios , perturbarea comportarii morale duce nu numai la simpla disparitie a tot ceea ce simtim a fi bun si cuviincios , ci genereaza o dusmanie activa impotriva acestor valori” . Acesta este , probabil , fenomenul care a condus la credinta “in existenta unui dusman si oponent al lui Dumnezeu” .

luni, 20 decembrie 2010

O intrebare pe zi


                   Cu ochii dupa ... diverse oportunitati .

Apropos de evreul american Sörös : este adevarat ca detine actiuni la compania miniera Newmont Mining Corp. , care , la randul ei , detine cca. 80% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation ?


Daca da , cum se impaca Sörös investitorul in Gold Corporation cu Sörös ONG-istul ecologist militant ? Sa fie oare adevarate schemele “retelei Sörös pro-anti-Rosia Montana” care circula pe Internet (sursa : roncea.ro) ?  

                                       Surpriza !

P.S. Priviti cu atentie a doua schema . Veti descoperi in increngatura un ONG local cunoscut … 

Voi aprofunda documentarea si voi reveni .   

UPDATE :

        Imediat dupa publicarea acestui articol am fost vizitat de doi  distinsi oaspeti (vezi captura de mai jos) : unul din L.A. / U.S.A. (oaspete care a solicitat traducerea articolului) , celalalt de la SC Rosia Montana Gold Corporation S.A. . Asta numesc eu operativitate ...


 

vineri, 17 decembrie 2010

Tigan sau rrom ? (I)


Anormalitatea care defineste timpurile noastre contine si un fel de paradox pervers : persoane dintre cele mai detestabile au (uneori) initiative - pe fond - corecte . Ilustrativa este una din initiativele Basescului - respectiv rarirea bugetivorilor si taierea sporurilor si salariilor acestora .

In aceasta categorie intra si initiativa legislativa a numitului Prigoana (deputat PD si L) , care propune legiuitorilor revenirea la apelativul tigan si renuntarea la denumirea de rrom . In legatura cu Prigoana nu vreau sa afirm decat atat : il dispretuiesc . Initiativa legislativa , insa , e remarcabila , necesara si absolut corecta . Si mai remarcabil este insa faptul ca Guvernul este de acord cu initiativa (vezi sedinta Guvernului de joi , 2 decembrie a.c.) .

Pentru exactitate trebuie precizat ca initiativa revenirii la etnonimul tigan a apartinut d-lui Gheorghe Funar , senator PRM . Interesante au fost reactiile PDL-istilor de atunci (2007) . Conform cu antena3.ro , “parlamentarii PDL au declarat că nu vor vota un asemnea proiect legislativ , denumirea de rrom fiind acceptată de toată opinia publică şi de autorităţi” . (...) “Pentru cealaltă denumire - pe care eu nu o folosesc - există un înţeles insultător , iar ei se denumesc populaţie romă sau hindi . Restul discuţiilor nu sunt altceva decât politicianism şi propaganda” (Nicolae Vlad Popa , deputat PDL) . 

Ulterior (martie 2009) , Jurnalului National* a initiat o campanie de presa pe aceeasi tema .

                 "Mascota" campaniei Jurnalului National
 _______________________________________________________

Acceptul folosirii oficiale a apelativului rrom ii apartine , nemijlocit , jidanului Petre Roman . Acesta , in calitate de ministru de externe al Romaniei , a semnat Memorandumul D2 / 1094 29.02.2000 , memorandum care a insemnat acceptarea substituirii etnonimului tigan cu cel de rrom in documentele oficiale ale statului roman . Acceptul este incununarea eforturilor si presiunilor constante intreprinse de neprietenii Romaniei , eforturi care au devenit publice incepand cu anul 1993 , cand , in Consiliul Europei , s-a votat oficializarea apelativului rrom** la nivelul UE . Pe fond insa , lucratura a debutat mult inainte de aceasta data*** .

Fundatia Sörös este entitatea care , imediat dupa asa zisa revolutie , a indus metodic (printr-un program complex) initiativa schimbarii apelativului tigan in rrom . Un jalon important al acestui program a fost adoptarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare (nov. '92) .

Initial , reprezentantii fundatiei Sörös au incercat sa impuna termenii romi (pentru tigani) si romalli (pentru limba tiganeasca) . Ulterior , s-a trecut la apelativul rromi iar limba romalli a devenit limba romani (romanes) . Cam in acelasi timp , indicativul atribuit tarii noastre a fost schimbat in ROM . Anomalia a fost corectata abia in 2001 , la initiativa unui secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor , Ion Antonescu (stranie coincidenta) , cand ROM a devenit ROU . De subliniat : Ambasada SUA din Bucuresti , desi notificata oficial , a refuzat sa accepte folosirea indicativului ROU , continuand sa foloseasca indicativul ROM . Asemanator , autoritatile italiene elibereaza  rezidentilor romani acte de identitate avand indicativul ROM . Sa fie o simpla eroare ? Adevarul pare sa creada ca nu ...

                                   Sursa : ziarul Adevarul

Nota : Pentru punerea  samavolniciei in practica , Sörös (jidan american nascut in Ungaria) s-a folosit constant de cozile de topor permanentizate la conducerea tarii , de asa zisa elita intelectuala a Romaniei (in fapt o mana de veleitari lacomi si lipsiti de caracter) si de cativa minoritari obraznici (gen Madalin Voicu , Nicolae Paun alias Niky Scorpion sau Nicolae Gheorge) .

Un exemplu in acest sens este parcursul numitului Nicolae Gheorghe , fost profitor al regimului comunist , metamorfozat in mare activist pro democratia dupa 1989 . La inceputul anilor ’90 devine membru GDS , publicist militant la Revista 22 si membru Sörös . Trimis la tot felul de simpozioane internationale , devine din ce in ce mai obraznic : lanseaza (pe hartie) tot felul de programe pentru tigani (foarte bine finantate , dar fara rezultate practice) , pretinde catedre universitare tiganesti si locuri garantate neconditionat pentru tigani in universitati , s.a.m.d. .

In aceeasi ordine de idei , un alt exemplu ilustrativ este scrisoarea deschisa adresata d-lui senator Funar (in legatura cu initierea revenirii la etnonimul tigan) de catre numitul Adrian Szelmenczi (Agentia de Monitorizare a Presei****) :

        Domnule Funar,
  Agentia de Monitorizare a Presei va initia o campanie de semnaturi pentru schimbarea denumirii de "roman" in "valah" pentru a fi evitate confuziile care v-au indignat atat de mult. Consideram ca, istoric vorbind, romii au mai multa legitimitate in a se folosi de aceasta denumire deoarece ei insisi isi spuneau astfel in momentul in care romanii se autointitulau "vlahi" sau "valahi". Prin urmare, romanii poarta abuziv un nume care poate fi foarte usor confundat cu denumirea uneia dintre cele mai vechi minoritati europene. (…)
                                                 
                                              Cu stima,
                                        Adrian Szelmenczi (…)
                                Agentia de Monitorizare a Presei

Nota : Ma simt dator sa mentionez ca fostul ministru de externe Melescanu a raspuns presiunilor amintite prin Memorandumurile H03/169 si 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 , memorandumuri in care recomanda ferm respingerea folosirii apelativului rrom de catre autoritatile romane .
________________________________________________________

UPDATE

Sebastian Bodu (alta figura detestabila) , euro-parlamentar PDL , declara ca va promova o intiativa legislativa similara in Parlamentul European .
Madalin Voicu , un tigan impertinent si plin de ifose , afirma , la randul lui , (vezi inpolitics.ro) , ca “… românii nu trebuie să fie mai catolici decît Papa în această problema deoarece, spre deosebire de polonezi, cehi, englezi, germani sau francezi, românii sînt un popor mediocru…" .


P.S. Relativ la tema , inca un paradox : Basescu (cel caruia ii apartine si sintagma “tiganca imputita”) a declarat in Financial Times (13 dec. a.c.) : "… Cred ca este o greseala ; nu voi promulga niciodata o astfel de lege …" . Nu putea sa taca macar o data ?


* Acum cca. doi ani am strans cateva semnaturi in favoarea acestei initiative .

** La acea data , vicepresedintele Adunarii Parlamentare Europene era spaniolul Martinez , iar ministru de externe al Romaniei era Melescanu . La obiectia d-lui Melescanu , cum ca oficializarea apelativului rrom creeaza o situatie neplacuta pentru romani , Martinez a ricanat : “Abordarea dumneavoastră este intolerantă , xenofobă şi împotriva normelor europene . Rromii sunt - ca şi românii , ca şi ungurii , ca şi spaniolii , ca şi francezii - o naţie din cele multe care formează Europa de azi . A vorbi peiorativ la adresa rromilor este la fel de urât ca şi cum ai vorbi peiorativ la adresa propriei tale naţii… ” .

Acelasi Martinez declara (relativ recent) in presa spaniola ca este “ingrozit de infractiunile romanilor din Italia” ; intrebat de ce vorbeste de romani cand este vorba de rromi , a afirmat , textual , ”rromi , romani tot una este ….” . Q.E.D. (sursa : senator Urban Iulian) .

*** Prima mentionare documentara oficiala a apelativului rrom a fost facuta in 1971 , cu ocazia primului Congres tiganesc , tinut in Londra (vezi textul imnului tiganilor adoptat atunci) .

**** Agentia de Monitorizare a Presei , desi lasa impresia ca ar fi o institutie a statului (la fel ca Societatea Academica Romana , de exemplu) , nu este . Este un simplu ONG . Simplu , dar deosebit de bine furajat si bine infipt in meandrele concretului . Este util de studiat cine sunt “sponsorii” acestui ONG … Ca si in cazul Societatii Academice Romane , printre sponsori apare asa numita “Fundaţie pentru o Societate Deschisă” . De fapt , Fundatia Sörös Romania

vineri, 10 decembrie 2010

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (IV)


5. Decaderea genetica (I)

Comportamentul altruist este dificil de inteles din perspectiva mutatiei si selectiei naturale . In acelasi timp , sistemele sociale care includ acest tip de comportament sunt , in mod necesar , labile .

In context , altruism inseamna expunerea consimtita a individului la primejdii care pot fi evitate , in folosul (favoarea) grupului (comunitatii) . Cum , pe de o parte , intotdeauna apar mutatii ce duc la disparitia unor insusiri , iar pe de alta parte absenta altruismului inseamna un avantaj pentru individ , este greu de inteles ce anume impiedica fixarea caracterului (respectiv lipsa altruismului) in cadrul grupului , in absenta capacitatii indivizilor normali (altruisti) de a lua atitudine impotriva elementelor asociale (in cazul dat , a celor lipsite de altruism) .
Cum capacitatea de a lua atitudine fata de comportamentul asocial este specifica doar extremelor , respectiv nivelului celular si celui al societatii umane , mecanismul care impiedica penetrarea societatii celorlalte vertebrate sociale de catre parazitii sociali ramane o necunoscuta (aviz evolutionistilor ostentativ-dogmatici , gen Lengyel) .

Revenind la nivelul celular , imunologii au constatat ca exista un raport de determinare intre capacitatea de formare a anticorpilor si pericolul de aparitie a tumorilor maligne . Capacitatea de a forma anticorpi este specifica organismelor cu viata lunga si perioada de crestere mare , adica exact acele organisme care pot dezvolta , ca urmare a numeroaselor diviziuni celulare , forme celulare asociale . Nevertebratele nu fac cancer . Filogenetic , fenomenul apare brusc odata cu ciclostomii .

Concluzie preliminara : in absenta reactiilor imunitare , probabil ca am muri la varste fragede din cauza tumorilor maligne . Extrapolata catre cealalta extrema (societatea umana) , concluzia devine esentiala .
________________________________________________________

Sa trecem la celalalt nivel capabil de a lua atitudine fata de comportamentul asocial - respectiv cel al societatii umane .

Un om normal raspunde unui comportament asocial prin moduri de reactie specifice intr-un grad inalt . In aceasta ordine de idei , analiza comparata a structurii dreptului la diferite culturi releva corespondente pana la detaliu , fapt care nu poate fi explicat din perspectiva cultural-istorica . Probabil ca o consecinta a acestei realitati , a aparut credinta in existenta unui drept natural cu origine supranaturala (respectiv nemijlocit divina) .  

Peter H. Sand (drept comparat) descrie patru tipuri de abordari vizand explicarea acestor corespondente : una din perspectiva metafizica , una istorica (schimb de idei intre diferitele sisteme juridice) , una ecologica (adaptare la conditiile de mediu , respectiv un mod de comportare rezultat al experientei comune) si (mai recent) una din perspectiva psihologica (simtul comun al dreptului) .

Aceasta ultima abordare , respectiv cea a simtului comun al dreptului (notiune de instinct) , se remarca , in esenta , prin faptul ca porneste de la fenomenul social si merge catre structurile individuale , respectiv invers decat in teoria dreptului traditional . Punctul slab al acestei abordari este , dupa Sand , accentul pe comportamentul insusit , minimalizand comportamentul  innascut . Altfel spus , Sand considera simtul dreptului in mare masura un comportament tipic innascut , idee la care Lorenz subscrie fara a putea argumenta stiintific de ce .  

Concluzie preliminara : in privinta indivizilor-paraziti daunatori comunitatii , omul dispune de un sistem puternic diferentiat al modurilor de comportare , analog sistemului de formare a anticorpilor la nivel celular .

Ca o chestiune practica , criminologii incearca sa inteleaga cat din comportamentul asocial este generat de anumite mutatii genetice si cat de perturbari in transmiterea normelor sociale . Se stie ca tot ceea ce este programat filogenetic poate fi influentat prin educatie . Totusi , aceasta capacitate de influenta nu este nelimitata . Omul fiind , prin natura sa , o fiinta culturala (A. Gehlen) , pornirile instinctive si influentarea lor responsabila , cultural determinata , formeaza un sistem in care functiile celor doua subsisteme rezoneaza perfect . Orice dezechilibru intre cele doua subsisteme conduce la perturbari greu reversibile . Altfel spus , capacitatea de corectie (compensare) a acestor perturbari este redusa . 
Aceasta este cauza care limiteaza perspectivele recuperarii indivizilor cu deficiente afective (respectiv a celor numiti , generic , paraziti sociali) . Acest fapt este valabil atat pentru cei nascuti cu deficiente afective , cat si pentru cei care s-au ales cu asemenea deficiente in urma unei educatii defectuoase (R. Spitz , hospitalization - dereglari ireversibile din perioada copilariei) .
        In aceeasi ordine de idei , nu trebuie scapat din vedere inca un fapt : nu toate defectele congenitale sunt incurabile , dupa cum nu toate defectele dobandite sunt corijabile .

miercuri, 8 decembrie 2010

Revista presei sighisorene


Cu totul intamplator , ajung sa rasfoiesc cateva numere din foaia Jurnalul Sighisoara Reporter - una din trambitele senatorului local (cel cu bizonii) . Spre surprinderea mea , aflu lucruri interesante . Iata cateva :

- “… sunt profund dezamăgit că tocmai Sighişoara, oraş  în care locuiesc şi eu, şi care rar are şansa de a avea un senator în Parlamentul României…” - apropitarul ales senator prin redistribuire dixit . Prin urmare , atata este Sighisoara pentru (oricare) venetic : orasul în care locuieste (probabil intamplator si posibil vremelnic) . Si-avem (prea) destui din astia …

Cat despre rara sansa , ce sa zic ? Din aproape sase legislaturi (prima incompleta) , in doua am avut “sighisoreni” alesi , iar doua din sase nu-mi pare ca inseamna rar . In legislatura 1996-2000 am avut chiar doi alesi .  Rezultatul ? Zero barat ! (Imi amintesc alocutiunea sustinuta de senatorul Burghelea in plenul Senatului , dealtfel cred ca singura memorabila , alocutiune in care reclama ca diurna-i prea mica …)

- Din "Qui prodest?" - un drept la replica semnat Ioan Dorin Danasan dar insailat , mai mult ca probabil , de participanta la olimpiada (-ele) de lb. romana care-l secondeaza in permanenta - retin urmatoarele : “cred cu tărie în libertatea de exprimare a fiecăruia din noi, drept consfințit de Constituția României” si “eu sunt un om al dialogului (…) un dialog direct și onest” . Nu zau ?

- “… Ceea ce lipseşte însă este o mai mare implicare din partea executivului*, fapt ce se răsfrânge negativ asupra noastră a tuturor. Din păcate însă şi acolo unde se oferă sprijin în atragerea de finanţări se constată lipsa unor proiecte, ca să nu mai vorbim de lipsa de strategii (incredibil ! n.m.) . Pentru a masca proasta gestionare a problemelor urbei s-a ajuns ca la orice problemă ridicată sau la care se caută rezolvare să ni se argumenteze sec “nu se poate rezolva, aşa merg lucrurile în ţara aceasta, asta este.” - Grupul consilierilor locali PDL

-“în Sighişoara nimic nu se poate face” - consilierii UDMR

- “consilierii PNL s-au şi abţinut de la vot mai multe şedinţe acuzând lipsa de răspuns şi de implicare a executivului* în unele probleme ridicate”

       - acelasi executiv* imprumuta inca 15 milioane de lei  , in numele si pe spezele noastre !

- un nou proiect de valorificare a Perlei Transilvaniei (asta apropos de "lipsa proiectelor" reclamata de grupul  consilierilor locali PDL) : "Un sat medieval in Cetate" (sic!) , Middle Age 2011 ! 

        “Iti doresti o adevarata atmosfera medievala in Cetatea Sighisoarei in toata perioada estivala ? Cu cavaleri si domnite , cu turniruri , cu dans si muzica de ev mediu ? Voteaza zilnic (…). Cu ajutorul tau (prostule , n.m.) putem valorifica (in folosul cui ? n.m.) perla Transilvaniei - Cetatea Sighisoara .“  
Deci asa ! Putem si trebuie sa VALORIFICAM "perla" ! Nu proteja ! Nu ingriji ! Nu pastra ! Nu , nu si nu ! Numai si numai VALORIFICA !   

Ca s-o citez pe responsabila cu difuzarea de informatii a Primariei , ma intreb , si eu , retoric : in folosul cui aceasta valorificare ? Cumva in folosul Cetatii ?  Al sighisorenilor ? Sau a celor cativa imbuibati carora nimic nu le mai este indeajuns …


      * la urma urmelor , cine este , de fapt , acest executiv ? Cine-l compune ? Cu alte cuvinte , cine (va) raspunde , la o adica ?


      P.S.  Imi aduc aminte ca la inceputul anilor ’70 , in Cornesti , in vecinatatea locului pe care azi troneaza kitsch-ul ridicat pe ruina fostei Mori  (cea din capu' strazii care duce spre fostul abator - respectiv targu' de vite) , exista o bodega infecta numita “Lotru” , populata cu birjari si oameni de nimic . Ori de cate ori treceam pe langa ea , tata - Dumnezeu sa-l odihneasca - avea , invariabil , aceeasi vorba : daca as putea arunca inauntru o legatura de grenade as face un serviciu omenirii . Ori de cate ori ies din casa si-mi cade privirea pe Primarie , imi trec prin cap aceleasi vorbe . Ori de cate ori aud sau vad stiri despre Parlament , Guvern sau Presedintie , asemenea …   
    

luni, 6 decembrie 2010

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (III)


4. Moartea termica a simturilor .

Una din formele invatarii are la baza doua tipuri de stimuli : de obisnuire (de accentuare a unui comportament) si de dezobisnuire (de reducere sau chiar de inhibare a unui comportament) . La om , actiunea primului stimul este legata de senzatia placerii , in timp ce actiunea celui de-al doilea de senzatia neplacerii (a durerii) .

O consecinta a acestui tip de invatare (placere/neplacere) a fost dezvoltarea filogenetica a doua principii simple : evitarea primejdiilor inutile si conservarea energiei .

In ultima perioada de timp , conditiile de viata care au condus la dezvoltarea celor doua principii s-au schimbat . Drastic . Daca pana cel putin catre sfarsitul evului mediu a manca in exces (cand aveai ocazia) era o virtute , azi inseamna o greseala cu consecinte potential periculoase . Asemenea , putem observa cat de usor putem inlocui sintagma conservarea energiei cu termenul lene .

Extrapoland , “multe lucruri pe care azi le consideram pacate sau le privim (…) cu dispret” au reprezentat in trecut strategii corecte sau chiar vitale pentru supravietuire . Reciproca este inevitabila : in conditiile de viata actuale , cele doua principii , potentate de alte doua insusiri fiziologice fundamentale , respectiv obisnuinta si inertia , tind sa conduca la consecinte dezastruoase .


Stiinta si tehnologia moderna ofera din ce in ce mai multe mijloace de a evita neplacerea . Consecinta este modificarea raportului dintre placere/neplacere in directia unei sensibilitati tot mai accentuate fata de orice stimul provocator de neplacere si a unei atenuari corespunzatoare a sensibilitatii fata de stimulii provocatori de placere . 

Consecinta acestei modificari este pierderea disponibilitatii pentru munca grea care produce rezultate viitoare si cerinta de satisfacere imediata a tuturor dorintelor . Aceasta cerinta este incurajata in toate felurile posibile de consumerism , concomitent cu ascunderea cu grija a consecintelor acestei satisfaceri imediate .    

Si aceste consecinte sunt multe : incepand cu cele directe si evidente (starea de sclavie generata de cumpararea “avantajoasa” a tot felul de nimicuri in rate) si terminand cu cele indirecte si subtile (pierderea bucuriei) . Una peste alta , intoleranta la neplacere niveleaza amplitudinile oscilatiei profunde ale vietii umane , aducandu-le catre un plan degenerat artificial . 

Lantul cauzal continua cu alte consecinte perverse : scaderea capacitatii de a trai placerea conduce catre cautarea necontenita de noi stimulente , din ce in ce mai puternice . Aceasta adevarata neofilie afecteaza toate relatiile de care omul este capabil . Spre exemplu , o pereche de pantofi ori o masina , odata posedate , isi pierd rapid forta de atractie si trebuie schimbate . Analog , acelasi lucru se intampla cu iubita , prietenul sau patria …

        Pe scurt , consecinta ultima este distrugerea adevaratei firi a omului :  moartea emotionala . 

Interesanta este terapia acestui pacat : aducerea subiectului in situatii profund periculoase (situatii limita) , situatii care implica nemijlocit cele mai profunde straturi ale personalitatii . 

Din nefericire , nu ducem lipsa de de asemenea situatii limita care trebuie depasite pentru a evita colapsul speciei . Rolul actual al educatiei ar trebui sa fie , in primul rand , relevarea acestor situatii .   
            

duminică, 5 decembrie 2010

Si minciuna-i vorba ...


Intr-un interval de nici o luna de zile , primesc , succesiv , doua adrese  , ambele semnate de Ioan Dorin Danasan (primar) si Gheorghe Huma (secretar) si ambele avand acelasi subiect , respectiv pendinte de chestiunea “Hotel Sighisoara” .

In prima adresa (avand nr. 21.895/28.10.10) sunt informat ca “din verificarile facute am constatat faptul ca , (?! , n.m.) solicitarile dvs. de informatii si copii dupa documente de interes public - existente in arhiva institutiei - au fost onorate conform Legii nr. 544/2001” (punctuatia si topica originale) .


In cea de-a doua adresa (avand nr. 23.01/VI/25.11.10) , semnatarii se razgandesc si-mi comunica ca “ni s-a adus la cunostinta ca toate informatiile solicititate si documentele existente in arhiva institutiei …” .  


Sesizati diferenta dintre “din verificarile facute” si “ni s-a adus la cunostinta” ? Nu este o diferenta formala , ci una de fond . Trec peste intrebarea de ce (raspunsul este evident) si trec si peste faptul ca afirmatiile se exclud reciproc si ma opresc la alte doua intrebari , ambele adresate semnatarilor :

- "Ni s-a adus la cunostinta" de catre cine ? Cumva de catre responsabila cu difuzarea ?
- Nu realizati cat de ridicoli deveniti incercand sa escamotati adevarul ? Nu realizati ca va expuneti din ce in ce mai serios ?  

Ca lucrurile sa nu ramana in coada de peste , am depus alte doua adrese . In una din ele solicit - inca o data si cat se poate de explicit -  strict copii dupa devizele in baza carora se sustine ca s-ar fi ingropat cca. 700.000 USD in imobilul situat in str. Scolii nr. 4-6 . Daca cumva exact aceste documente s-au evaporat din “arhiva institutiei” , institutia are o problema . Una mare de tot .

 _______________________________________________________

In alta ordine de idei , voi adresa “institutiei” , in una din zilele urmatoare , inca o intrebare : ce s-a intamplat cu arborii de pe versantii Cetatii , arbori toaletati fara mila de la colet , in ultimele cateva luni ? Discutam de cateva sute de metri cub de lemn esenta tare calitatea I si II . Tradus in limbaj curent , discutam despre o suma care , foarte probabil , depaseste lejer 50.000 euro …   

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (II)*


3. Intrecerea cu sine insusi .

Plecand de la selectia intraspecifica , selectie care produce schimbari care nu numai ca nu cresc sansele de supravietuire ale speciei , ci , de cele mai multe ori chiar le reduce , se ajunge la chestiunea competitiei interumane , respectiv a concurentei nemiloase , cheia de bolta a civilizatiei actuale .

In cazul omului , selectia intraspecifica conduce la distrugerea majoritatii valorilor din considerente strict comerciale . Altfel spus , in “forfota intrecerii interumane” ne-am lepadat de tot ceea ce este important si folositor pentru ansamblul omenirii (respectiv a speciei) , considerand drept valoros numai ceea ce ne ajuta sa ajungem “la succes in cadrul unei concurente fara mila” .

Ajuns in acest punct , Lorenz defineste eroarea utilitarismului , respectiv confundarea mijloacelor cu scopul . Sau , mai nuantat , “orice mijloc ce ar putea servi acestui scop (respectiv la atingerea succesului) apare , in mod inselator , ca o valoare in sine” .
­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­_______________________________________________________

Suntem provocati sa gandim la “ce anume provoaca omenirii de azi daune sufletesti mai mari : lacomia orbitoare de bani sau graba extenuanta .” Intrebarea este urmata de o precizare edificatoare : “oricare ar fi raspunsul , cei care detin puterea urmaresc , indiferent de directia lor politica , sa le promoveze pe amandoua si sa amplifice pana la hipertrofiere acele motivatii care impulsioneaza omul catre intrecere .”

In legatura cu motivatiile acestei competitii , Lorenz mai afirma : “e foarte probabil ca pe langa lacomia de a detine bunuri ori pozitie ierarhica , ori de a le detine pe ambele , un rol esential sa-l joace si frica ; frica de a nu ramane in urma (…) , frica de saracie , (…) frica de a nu face sau a nu mai face fata intregii situatii atat de stresante . (…) Omul vesnic grabit si agitat cu siguranta nu este manat doar de lacomie . Cele mai ademenitoare tentatii nu l-ar putea determina sa ajunga intr-un asemenea hal de autodistrugere . El e manat , si cea care il mana nu poate fi decat frica …” .

Consecinta agitatiei “plina de frica si frica agitata isi au rolul lor in a-l vaduvi pe om de calitatile lui esentiale . Una dintre aceste calitati este reflectia .” In fapt , Lorenz merge chiar mai departe si identifica la omul civilizat teama de reflectie si refuzul de a reflecta . Apoi conchide : “desi sunt dresati din frageda copilarie sa vada progrese in toate formele nebunesti de manifestare ale intrecerii , tocmai celor mai progresisti dintre ei li se citeste cel mai bine in ochi teama ce ii mana …” .

Intorcandu-ne la cele aratate in introducere , Lorenz ne aminteste ca “orice proces ciclic avand o conexiune inversa pozitiva duce , mai devreme sau mai tarziu , la catastrofa , iar fenomenul discutat contine mai multe astfel de procese” . Prin urmare , “chiar daca pornim de la premisa in mod nejustificat optimista ca suprapopularea nu va continua in aceeasi masura periculoasa , intrecerea economica a omenirii cu sine insasi trebuie privita ca fiind suficienta pentru a o distruge cu totul .”

In final , alaturi de consecintele selectiei intraspecifice de tip comercial ni se indica un al doilea proces ciclic , oarecum complementar , respectiv cresterea indusa si progresiva a nevoilor omului . Deveniti din oameni , consumatori , suntem in permanenta manipulati sa consumam . Cresterea in conexiune inversa a nevoilor induse si a productiei care sa le sustina va distruge , mai devreme sau mai tarziu , actuala civilizatie (consumerista) .

Inainte de a atinge acest deznodamant insa , dorinta irationala de a consuma mereu mai mult , respectiv de de a trai in lux , a condus la moartea termica a simturilor (capitolul urmator) .  


* cartea , in format electronic si tradusa in lb. romana , o gasiti aici .
 

joi, 2 decembrie 2010

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (I)



        Exista carti care pot influenta destine . Printre acestea si “Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate” , scrisa de Konrad Lorenz* .

De fapt , “Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate” este o culegere de prelegeri radiofonice publicata in 1972 , la solicitarea ascultatorilor . In prefata intitulata “Un optimist cuvant inainte” , culegerea este definita de autor drept “o Ieremiada” , “un indemn spre pocainta si schimbare adresat intregii omeniri ... “ . Motivul indemnului : “... noi traim intr-un timp in care cercetatorul stiintelor naturii e cel capabil sa vada cu deosebita precizie anumite pericole . Astfel , predica devine pentru el o datorie” . Cu modestie , mai afirma : “Ar fi o aroganta sa credem ca ceea ce noi insine stim cu certitudine nu poate fi facut pe intelesul celor mai multi oameni . ... Astfel , eu sper si cred ca aceasta carticica va contribui putin la diminuarea pericolelor ce ameninta omenirea .”

Subiectele abordate si perspectiva din care sunt tratate depasesc cu mult sfera de interes a biologiei (etologiei) si ating inclusiv cateva din problemele fundamentale ale filozofiei .  

Textele sunt structurate astfel :

I. Proprietati structurale si perturbari functionale ale sistemelor vii 

O definitie remarcabila a sistemului preluata de la Paul Weiss (“orice este indeajuns de unitar pentru a merita un nume constituie un sistem”) si o memorabilia sinteza a functionarii homeostazei . In antiteza cu homeostaza este introdus conceptul de conexiune inversa pozitiva si consecintele generate de aceasta asupra sistemelor vii (naturale) .

Sprijinind pe aceste concepte , ne sunt enumerate si explicate pacatele capitale ale omenirii civilizate .
   
1. Suprapopularea .

Este relevat un prim paradox infricosator : “toate darurile de care omul se bucura datorita profundei cunoasteri a mediului inconjurator , progreselor tehnologiei sale , ale chimiei si medicinei , tot ceea ce pare a fi de natura sa diminueze suferinta umana” (intr-un cuvant toate binefacerile civilizatiei) actioneaza in sensul distrugerii omenirii .

Ca o consecinta a acestor binefaceri ale civilizatiei , inmultirea fara masura a omului - prin ocolirea sau anularea anumitor conexiuni inverse negative de reglare la nivel de specie - este una din cauzele prime ale auto-distrugerii omenirii . De ce ?     

Suprapopularea genereaza anxietate , pierderea empatiei si , in ultima instanta , agresivitate exacerbata . Altfel spus , actuala civilizatie conduce la atenuarea pana la pierderea trasaturilor specific umane , urmate de auto-distrugere .  

Ca o subliniere a autorului : “suprapopularea contribuie la toate starile de fapt negative (asa zisele pacate , n.m.) si la fenomenele de decadere “ discutate in continuare .

2. Pustiirea spatiului vital .

In randul omenirii civilizate , “parerea eronata ca natura ar fi inepuizabila e foarte raspandita” . Cei care stiu ca lucrurile nu stau asa , respectiv ca “resursele biologice ale planetei nu sunt inepuizabile” sunt putini si sunt priviti cu o superioritate dispretuitoare de majoritatea civilizata .

“Pustiind , orbita de vandalism , natura vie ce o inconjoara si o sustine , omenirea civilizata” isi taie singura craca de sub picioare . “Mai greu de sesizat e insa alterarea sufleteasca pricinuita de acest proces barbar” (respectiv de vandalizarea naturii) . Asemenea , “rapida instrainare generala de natura vie e in mare masura vinovata de abrutizarea estetica si etica a omului civilizat” .

“Oare ce i-ar putea insufla omului modern sentimentul de respect si veneratie pentru ceva , cand tot ceea ce il inconjoara e opera omului , o opera foarte ieftina si urata ? Chiar si perspectiva boltii instelate ii e ingradita oraseanului ...” .

In legatura cu abrutizarea estetica si etica a omului modern (aceste doua categorii fiind strans legate intre ele) , rezultat al progresului civilizatiei , o comparatie sugestiva : … “Sa comparam (…) centrul vechi al unui oras german cu periferia sa moderna (…) . Apoi sa comparam imaginea histologica a unui tesut normal dintr-un organism cu cea a unei tumori maligne . Vor iesi la iveala analogii uimitoare !”

“… pentru ca omul sa se mentina sanatos din punct de vedere sufletesc si spiritual e nevoie deopotriva de frumusetea naturii si de cea a mediului cultural creat de om . Orbirea sufleteasca in fata a tot ceea ce e frumos (…) e o boala psihica ce trebuie luata in serios , ea mergand mana in mana cu insensibilitatea fata de tot ceea ce este reprobabil din punct de vedere etic“ .

“Cei care hotarasc in legatura cu construirea unei strazi , a unei centrale electrice ori a unei fabrici , provocand distrugerea (…) unor tinuturi intinse , nu acorda nici un fel de atentie considerentelor estetice (respectiv etice , n.m.) . De la primarul unei mici localitati pana la ministrul economiei (…) , toata lumea e de acord ca frumusetii naturii nu trebuie sa i se aduca nici o jertfa economica ori politica . Putinii (…) care au ochi sa vada nenorocirea ce sta sa vina sunt lipsiti de putere” .


- va urma -



* Cateva repere biografice : austriac , nascut in 7 noiembrie 1903 , a absolvit , in 1928 , medicina si in 1933 biologia . Doctoratul in ambele discipline . In 1938 intra in NSDAP . In 1941 este inrolat in Wermacht . Prizonierat in URSS intre 1942 – 1948 . In 1973 premiul Nobel pentru medicina si fiziologie . Fondatorul etologiei . Plecat dintre noi in 1989 . Un om si o viata de exceptie .