joi, 2 decembrie 2010

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (I)



        Exista carti care pot influenta destine . Printre acestea si “Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate” , scrisa de Konrad Lorenz* .

De fapt , “Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate” este o culegere de prelegeri radiofonice publicata in 1972 , la solicitarea ascultatorilor . In prefata intitulata “Un optimist cuvant inainte” , culegerea este definita de autor drept “o Ieremiada” , “un indemn spre pocainta si schimbare adresat intregii omeniri ... “ . Motivul indemnului : “... noi traim intr-un timp in care cercetatorul stiintelor naturii e cel capabil sa vada cu deosebita precizie anumite pericole . Astfel , predica devine pentru el o datorie” . Cu modestie , mai afirma : “Ar fi o aroganta sa credem ca ceea ce noi insine stim cu certitudine nu poate fi facut pe intelesul celor mai multi oameni . ... Astfel , eu sper si cred ca aceasta carticica va contribui putin la diminuarea pericolelor ce ameninta omenirea .”

Subiectele abordate si perspectiva din care sunt tratate depasesc cu mult sfera de interes a biologiei (etologiei) si ating inclusiv cateva din problemele fundamentale ale filozofiei .  

Textele sunt structurate astfel :

I. Proprietati structurale si perturbari functionale ale sistemelor vii 

O definitie remarcabila a sistemului preluata de la Paul Weiss (“orice este indeajuns de unitar pentru a merita un nume constituie un sistem”) si o memorabilia sinteza a functionarii homeostazei . In antiteza cu homeostaza este introdus conceptul de conexiune inversa pozitiva si consecintele generate de aceasta asupra sistemelor vii (naturale) .

Sprijinind pe aceste concepte , ne sunt enumerate si explicate pacatele capitale ale omenirii civilizate .
   
1. Suprapopularea .

Este relevat un prim paradox infricosator : “toate darurile de care omul se bucura datorita profundei cunoasteri a mediului inconjurator , progreselor tehnologiei sale , ale chimiei si medicinei , tot ceea ce pare a fi de natura sa diminueze suferinta umana” (intr-un cuvant toate binefacerile civilizatiei) actioneaza in sensul distrugerii omenirii .

Ca o consecinta a acestor binefaceri ale civilizatiei , inmultirea fara masura a omului - prin ocolirea sau anularea anumitor conexiuni inverse negative de reglare la nivel de specie - este una din cauzele prime ale auto-distrugerii omenirii . De ce ?     

Suprapopularea genereaza anxietate , pierderea empatiei si , in ultima instanta , agresivitate exacerbata . Altfel spus , actuala civilizatie conduce la atenuarea pana la pierderea trasaturilor specific umane , urmate de auto-distrugere .  

Ca o subliniere a autorului : “suprapopularea contribuie la toate starile de fapt negative (asa zisele pacate , n.m.) si la fenomenele de decadere “ discutate in continuare .

2. Pustiirea spatiului vital .

In randul omenirii civilizate , “parerea eronata ca natura ar fi inepuizabila e foarte raspandita” . Cei care stiu ca lucrurile nu stau asa , respectiv ca “resursele biologice ale planetei nu sunt inepuizabile” sunt putini si sunt priviti cu o superioritate dispretuitoare de majoritatea civilizata .

“Pustiind , orbita de vandalism , natura vie ce o inconjoara si o sustine , omenirea civilizata” isi taie singura craca de sub picioare . “Mai greu de sesizat e insa alterarea sufleteasca pricinuita de acest proces barbar” (respectiv de vandalizarea naturii) . Asemenea , “rapida instrainare generala de natura vie e in mare masura vinovata de abrutizarea estetica si etica a omului civilizat” .

“Oare ce i-ar putea insufla omului modern sentimentul de respect si veneratie pentru ceva , cand tot ceea ce il inconjoara e opera omului , o opera foarte ieftina si urata ? Chiar si perspectiva boltii instelate ii e ingradita oraseanului ...” .

In legatura cu abrutizarea estetica si etica a omului modern (aceste doua categorii fiind strans legate intre ele) , rezultat al progresului civilizatiei , o comparatie sugestiva : … “Sa comparam (…) centrul vechi al unui oras german cu periferia sa moderna (…) . Apoi sa comparam imaginea histologica a unui tesut normal dintr-un organism cu cea a unei tumori maligne . Vor iesi la iveala analogii uimitoare !”

“… pentru ca omul sa se mentina sanatos din punct de vedere sufletesc si spiritual e nevoie deopotriva de frumusetea naturii si de cea a mediului cultural creat de om . Orbirea sufleteasca in fata a tot ceea ce e frumos (…) e o boala psihica ce trebuie luata in serios , ea mergand mana in mana cu insensibilitatea fata de tot ceea ce este reprobabil din punct de vedere etic“ .

“Cei care hotarasc in legatura cu construirea unei strazi , a unei centrale electrice ori a unei fabrici , provocand distrugerea (…) unor tinuturi intinse , nu acorda nici un fel de atentie considerentelor estetice (respectiv etice , n.m.) . De la primarul unei mici localitati pana la ministrul economiei (…) , toata lumea e de acord ca frumusetii naturii nu trebuie sa i se aduca nici o jertfa economica ori politica . Putinii (…) care au ochi sa vada nenorocirea ce sta sa vina sunt lipsiti de putere” .


- va urma -



* Cateva repere biografice : austriac , nascut in 7 noiembrie 1903 , a absolvit , in 1928 , medicina si in 1933 biologia . Doctoratul in ambele discipline . In 1938 intra in NSDAP . In 1941 este inrolat in Wermacht . Prizonierat in URSS intre 1942 – 1948 . In 1973 premiul Nobel pentru medicina si fiziologie . Fondatorul etologiei . Plecat dintre noi in 1989 . Un om si o viata de exceptie . 



6 comentarii:

Cosmin spunea...

Am spus de mult ca, binefacerile civilizatiei ne duc pe ripa, ne degradeaza genetic si social. O problema este reprezentata de "drepturile omului". Daca vi si spui ca ar trebui ca fiecare familie sa aiba 1 , maxim 2 copii, o groaza de tembeli sar si spui ca incalci drepturile omului si esti simpatizant a lui Hitler. In mod clar societatea noastra este pe duca. Se stie ce anume trebuie facut, dar nimeni nu face nimic, din cauza patrimoniului nostru genetic, cea mai mare povara a societatii noastre. Lacomia si nepasarea sunt caracteristici ale 80 % dintre oameni, mai ales a CONDUCATORILOR, asa ca, cei citiva ca stiu ce ar trebui facut, nu au nici o sansa sa schimbe ceva. Democratia, este o alta problema gresit inteleasa si care de fapt creaza baza puterii CONDUCATORILOR, creaza posibilitatea de manipulare a prostimii, avind ca stindard "libertatea, democratia si drepturile omului".
Nimic din ceea ce se face acum, nu deserveste binele social. Ci o patura subtire de oameni care manipuleaza restul gloatei.
O alta problema majora este ....proprietatea privata nesfirsita, fara limite, precum si imbogatirea fara limite. Citiva oameni care detin un capital imens. Este cel mai mare pericol. Cred ca, dupa Epoca de Piatra, odata cu aparitia proprietatii private, mereu, oamenii s-au zbatut sa invirta banii intr-un cerc restrins si sa se foloseasca de ceilalti oameni. Sclavia a fost si este o caracteristica de baza a societatii omenesti. Difera doar modalitatea de ....implementare :-).
Sunt multe lucruri de spus, dar fara rost.

Florin Staicu spunea...

In principiu , sunt de acord cu majoritatea afirmatiilor tale . Ar fi , totusi , o nelamurire : cum ai defini binele social ?

In ceea ce priveste ultima ta observatie (sunt multe lucruri de spus, dar fara rost) , nu pot subscrie . Fie si numai pentru ca cel care tace poate fi presupus ca fiind de acord cu starea de fapt asupra careia nu se pronunta .

P.S. Nu imi amintesc exact daca tie ti-am spus care este etimologia sintagmei proprietate privata …

Cosmin spunea...

Da, am povestit despre proprietatea privata, este clar.
Binele social este greu de definit axact. Sunt mai mult "caracteristici" a unei societati sanatoase. Eu il vad ca pe o situatie in care toate legiile sunt date in scopul existentei si mentinerii unei societati sanatoase, adica, in care sa existe o ierarhie a oamenilor data de valori adevarate, dupa merite reale, o societate in care tinerilor sa li se promoveze modelele veritabile (nu modelele gen VIP-uri, parvetiti peste noapte etc.). O societate in care sa nu existe discrepante uriase intre cei saraci si bogatiii care fac totul dupa bunul plac si se imbogatesc si mai mult si mai ales o societate care sa traiasca in echilibru cu mediu inconjurator, cu resursele care sunt finite, astfel incit sa nu fie amenintata perenitatea vietii noastre, o societate in care strategiile economice sa fie luate pe termen lung fiind luata in calcul bunastarea tuturor oamenilor si nu miscarea banilor catre un grup restrins. O societate in care sa existe posibilitatea de a elimina legal "extremele" , adica indivizii care incalca regulile de baza. Poate ar fi prea mult daca as spune si, o societate in care ai ai "siguranta" zilei de miine, sa poti circula linistit pe strada, sa poti face copii fara sa te gindesti ca viitorul lor este nesigur. Sunt multe lucruri de spus, ideea de baza este ca, in momentul de fata, toate deciziile se iau pe termen scurt, se doreste exploatarea resurselor si acapararea banilor si a puterii de catre citeva persoane, fara a se lua in calcul consecintele, fara a se gindii "ce se alege din noi, din societatea noastra, peste 100 de ani (cred ca sunt prea optimist cind spun 100 de ani).
In mod clar nu sunt de acord cu ceea ce se intimpla in momentul de fata. Am spus "fara rost" pentru ca as vrea sa se schimbe ceva, dar stiu ca nu se poate, nu in acest moment. Doar dupa un colaps total, lucrurile poate vor merge intr-o directie buna.

Florin Staicu spunea...

Ar putea fi o legatura intre binele social si radacina sintagmei proprietate privata . Privat(-a) vine din latinescul privo (privare) – a desparti , a deposeda , a lipsi . In comunitatile timpurii , atunci cand posesia asupra terenului facea diferenta dintre viata si moarte , proprietatea privata asupra pamantului era exceptia de la regula . Regula era proprietatea obstii , a comunitatii ; dreptul (posesia) unui singur individ (familii) asupra unei suprafete de teren semnificative ca suprafata era considerata ca o deposedare a comunitatii de un drept natural si era permisa (acceptata) numai in anumite circumstante , foarte clar statuate .

Azi folosim sintagma fara sa-i (mai) cunoastem intelesul (sensul) real .

Aceasta nu este singura sintagma (cuvant) al carei sens adevarat a fost uitat . Uitarea radacinilor deschide calea pervertirii .

Cosmin spunea...

Stiu Florine, am mai povestit chestiile acestea, mi-ai explicat si chiar am discutat ca este o anomalie ce se intimpla acum. Practic, este exact invers de cum ar trebui: unii indivizi acapareaza proprietati imense in timp ....obstea, ramine cu farime.
Chiar si din punct de vedere ecologic este un dezastru. Mai demult, pasunile si finatele satelor erau folosite dupa o anumita regula, in asa fel gindita incit covorul vegetal sa fie cit mai sanatos, mai divers. Erau lucruri clare, numeni nu facea altfel. Se pasuna pina in mai, apoi se mutau animalele iar iarba era cosita in iulie - august. Nu se pasuna in disperare non - stop , ca acum.

Anonim spunea...

@Florin - fain articolas, l-am citit zilele trecute si acum am revenit.
Ref. la privare, privat. Interesant, si ma gandesc cate concepte folosim azi, devenite aproape simbluri ale democratziei...in care de fapt se afla putzin cu putzin, samburii distrugerii noastre...

Ceea ce incep sa sesizes cel putzin la nivel global, este ca se cam incepe abordarea bunurilor comune. Poate este prea incet, poate este putzin tarziu si fara efect. Si poate este la alta scara ca in "archaic". Insa omenirea si mentalitatzile se schimba incet incet. Si asta este marea provocare, sa trecem cumva de acesta perioada de tranzitzie. Eu mai nou aloc mult timp in a citi si a intzelege aceste tranzitzii. In functzie de scara si de "temperamentul" societatzilor si grupurilor, aceasta tranzitzie se poate face sau nu, poate atinge limite (saturatie) sau nu.

Ref la lacomie: nu am multa experientza de viatza, dar am mai mult decand atunci cand am scris despre asta. Inca cred ca acest cuvant (lacomie) necesita interpretari. In functzie de asta, pot sau nu fi de acord cu nepasarea si lacomia a 80% dintre oameni. Actualmente inca cred ca nu este asa.

Un weekend frumos de sfarsit de saptamana,
Tibi