miercuri, 28 iulie 2010

In loc de concluzii


Asa cum trec toate , a trecut si “festivalul” .
Organizatorii deşarta chimirul , scuipa-n deşte si se apuca de numarat banii . “Cavalerii” , inca mahmuri dupa trei zile si trei nopti de intense eforturi artistice , se urca-n microbuzele din care au descalecat si-i dau bice . Locuitorii Cetatii (atatia cati am mai ramas) isi fac cruce si rasufla usurati . Turistii (atatia cati au fost) pleaca . Pleaca mai saraci si mai debusolati decat au venit .  
Cine castiga si ce ramane dupa o asemenea “manifestare” ?    
Presupunand ca am avea neaparata nevoie de un festival reprezentativ pentru oras , cum ar trebui se desfasoare acesta ? Ce ar trebui evocat ? Ce ar trebui comemorat ? Ce ar trebui aratat strainilor ? Ce ar trebui invatati copiii si tinerii ?
________________________________________________________

Zilele trecute gasesc , cu totul intamplator , o legenda săsească care spune "atunci când primii colonişti germani au ajuns, pe Cibin, să întemeieze prima aşezare (Sibiu), au ales loc de biserică unde cei doi greavi ... au jurat pe spadele lor înfipte încrucişat în pamânt ca neamul lor să apere şi să cultive pe veci acest pământ (s-au ţinut de cuvânt pînă acum 20 ani). Apoi cele două spade de jurământ au fost trimise în localităţile extreme ale pamântului regesc oferit lor: Orăştie şi Drăuşeni.


Şi au mai profeţit că atunci cand cele două spade vor dispare, va dispare şi neamul lor. Se spune că spadele s-au păstrat în bisericile celor două localităţi secole de-a rândul. Cea din Orăştie a dispărut la un moment dat, nimeni nu ştie când. Şi cea de la Drăuşeni a fost pierdută dar a fost rapid înlocuită cu o alta, o impozantă spadă de două mâini din veacul al XVII-lea. Din păcate şi această spadă a dispărut în 1944, probabil în tumultul războiului".

 

________________________________________________________

P.S. 
video
Ultima seara de festival medieval . Americani in misiune de  (re)crestinare a paganilor amatori de jertfe rituale .

12 comentarii:

Anonim spunea...

personal de trei ani plec pentru perioada in care este festivitatea. anul acesta intamplarea a facut sa plec ca aveam treaba, dar o faceam oricum. din cele vazute (filmulete, fotografii) insa imi dau seama ca ceea ce se desfasoara acolo este totul numai festival adevarat, medieval nu. este doar un pretext pentru ca sa se adune niste frustratzi-ciudatzi, se vinde totul si se prezinta totul, indiferent de atmosfera.

intreb asa din curiozitate (aici imi cer scuze, daca eram prezent, stiam de acesta...): au fost cumva invitate formatii REALE, originale de muzica medievala? eu cunosc cateva din bucuresti (i-am si auzit...), deci ele exista. sau, a fost ceva conferinta sau workshop ceva care sa prezinte o situatzie a vietzii medievale, pe baze realmente stiintifice? pe scurt: a fost oare si ceva original acolo?

O seara placuta,
Tibi Hartel

Florin Staicu spunea...

Nu stiu daca au fost "invitate formatii REALE de muzica medievala" . In cazul in care au fost invitate , nu stiu daca s-au produs . Personal nu am auzit nimic care sa aduca a muzica medievala sau preclasica . Asta in pofida programului (http://www.sighisoara-medievala.ro/) , care a inclus formatii ca Nomen Est Omen .

Dar chiar daca asemenea formatii au fost prezente si au cantat , nu au contat prea mult , fiind acoperite de zgomotele vuvuzelelor , de rapaitul tobelor , de pocnitul bicelor si de gospelul fratilor crestini americani .

“Presupunand ca am avea neaparata nevoie de un festival reprezentativ pentru oras” , s-ar fi putut incerca o tema care merita evocarea : legenda intemeierii primei asezari sasesti si prorocirea celor care au intemeiat-o , nu o gaselnita stupida gen “Marele Car al Jertfei” si cele „13 Ordine Cavalereşti” ...

Dar „organizatorii” nu sunt interesati de evocarea istoriei sau de educarea turmelor care ne calca . Nu . Ei sunt interesati de un singur lucru : de BANI .

Anonim spunea...

tot orasul rasuna de manele (si urlete aferente), la ora 23:38. ce fain! desi, trebuie sa recunosc, nimeni nu m-a intrebat daca vreau sa aud asa ceva. daca inchid fereastra este prea cald, daca deschid, intra manelele:)

o fi ceva chef privat sau iarasi ceva festival?
TH

Florin Staicu spunea...

"Nesimţitul, această infecţie cu chip de om, posedă un al şaselea simţ care-i spune când anume e cel mai bine să se dezlănţuie. Îţi face exact ce nu ţi-ai dori, când nu ţi-ai dori-o. Pentru că acest instinct nu l-a trădat niciodată. Şi nu necesită multă inteligenţă. Şi nici nu acceptă compromisuri."...

(citat din http://www.jurnalul.ro/stire-jurnalul/wanna-be-badaran-550832.html)

Anonim spunea...

Am fost 2 saptamani in Elvetia. (cu toate relele pe care civilizatia occidentala [inevitabil] le are, pot spune ca...) Mi-a placut foarte mult. Si totodata, m-a cuprins o parere de rau, pentru toate valorile unicate pe care le avem, si care se duc pe apa Tarnavei pe zi ce trece. Si cu ele se duc si sansele de a scoate in evidenta in mod inteligent aceste valori (de ce nu, pentru generarea unui profit financiar curat si sanatos, moral acceptabil). Atat Carmen cat si eu am recunoscut ca Sighisoara atat ca peisaj cat si la scara structurala mica (strazi, case...) ar putea fi o mica Elvetie. Aven toate dotarile pentru asta. Cu exceptia omului, care pe aici (si din pacate?) este facut pe chipul lui dumnezeu...

TH

Florin Staicu spunea...

Sighisoara veche ESTE (“la scara structurala mica”) o asezare tipic germanica . Si da , sunt de acord cu tine : pentru a putea fi “o mica Elvetie” lipseste ceva . Lipsesc germanii .

In ceea ce priveste corectitudinea sintagmei “generarea unui profit financiar curat si sanatos, moral acceptabil” am mari retineri . Nu cred ca substantivul “profit” este compatibil cu adjectivele “sanatos , curat si moral acceptabil” . De fapt , sunt sigur ca sunt incompatibile . Dupa cum cred ca activitatile comunitatilor (de la cele locale la global) ar trebui asezate pe cu totul alte criterii decat obtinerea profitului . De exemplu , ar trebui tinut cont de necesitatile REALE , de posibilitatile REALE , de oportunitate , de costurile totale , s.a.m.d. .

Urmarirea profitului conduce , aproape invariabil , la pervertirea si coruperea celor care-l urmaresc .

Anonim spunea...

"Urmarirea profitului conduce , aproape invariabil , la pervertirea si coruperea celor care-l urmaresc."

Sunt complet de acord. Si cu pervertirea si cu coruperea. Cred ca sunt niste adevaruri de baza ale omului. Aici vad doua mari cai, pe ambele existand exemple:

(i) recunoasterea acestui fapt si luarea atitudinilor concrete impotriva acestora. Adica, renuntzarea "profit". Sunt exemple de popoare (America de Sud) care au fost in stare sa renuntze la bogatzii pentru ca au recunoscut ca perverteste si corupe. Pentru a face asta este nevoie de o putere si o cunoastere de sine, plus un sistem de valori extrem de coerent, pe care asa vad ca putzini o au aztazi. Cunosc oameni care au asa ceva, chiar printre colegii mei (o invatatoare...).

(ii) recunoasterea eventuala a acestui fapt, si continuarea straduintzei de a face si mai mare profit (din slabiciune, lacomie). Daca trebuie, pe spatele prietenilor, colegilor, tragandu-i in tzeapa, furandui. Aceste persoane de obicei se si auto victimizeaza si folosesc in permanenta stari sociale generale (reale sau mai putin reale) pentru a se justifica in acest demers lacom de a castiga. Daca omul nu este atent, sau eventual este mai usor de convins, i-ar si crede, chiar ar intinde o mana de ajutor (de mila...) pe care, evident, aceste perosoane le si accepta fara scurpule...

Asta este!

Tibi

Florin Staicu spunea...

Este greu sa excluzi profitul .

Totusi , daca ar fi sa luam in discutie (spre exemplu) comunitatile sasesti , profitul era , atunci cand era , un criteriu (urmarit) printre altele . Mult mai importante decat obtinerea profitului erau criteriile care sustineau prezervarea comunitatii . Cand balanta criteriilor s-a modificat in favoarea profitului , comunitatile sasesti au inceput sa se stinga .

Repet o chestiune afirmata undeva pe Samizdat : etimologia cuvantului “privat” este in relatie directa cu verbul “privare” (a lipsi) . Altfel spus , in asemenea comunitati proprietatea privata (in special proprietatea privata asupra pamantului) era considerata ca lipsind colectivitatea de anumite resurse vitale . De aceea , proprietatea privata (in special de la anumite dimensiuni in sus) era exceptia de la regula .

Prin urmare , mentinerea proprietatii private la un nivel justificat (de merit) si rezonabil (rational) ar descuraja goana tampa dupa profit si ar impiedica aberatiile de genul celor care ne inconjoara . Concomitent insa , ar trebui evitat egalitarismul fortat (nenatural) .

Un asemenea echilibru banuiesc ca a stat la temelia existentei comunitatilor sasesti si ar putea fi avut in vedere in perspectiva .

Anonim spunea...

Da - atat Finlandezii cat si Elvetzienii mi-au povestit de asemenea comunitatzi si echilibre. De aceea spre exemplu, nu gasesti cersetori in aceste tari. Probabil ca sasii tot asa au fost. Nici romanii nici ungurii nu pot face asa ceva, la modul general vorbind.

Cred ca multe probleme sociale (si tot ce survine din asta) provin din aceasta incapacitate. Ieri s-a vorbit despre "brandul RO" in vestul europei la TV. In Spania si Frantza, pentru un om oarecare de pe strada, romanul este = cu un maimutzio care sta cu mana intinsa si cerseste. Au mai aratat ca parca tziganii din Ungaria si alte tzari Central-Europene sunt mai civilizatzi ca tziganii din RO, pe cand cei din vest sunt perfect educatzi. Am vazut cum fac olandezii chestiunea asta (sunt foarte sensibil la aceste probleme [poate este bine poate nu...] si daca ies undeva inevitabil ma interesez asupra unor probleme de fond ce ma intereseaza, asta fiind una dintre ele) si asa se pare ca stabilizarea tziganilor (si a marocanilor..etc.) este foarte dependent de stabilitatea "ta" ca majoritate. Este usor de vazut cat de (in)stabili suntem noi "ashtia, ne-tzigani" din RO. Parca suntem mai tzigani ca tziganii: ne dam in cap, facem cica festivitatzi de imbecilizare a boborului (dar de ce nu, facem si o biserica doua...100...) ne stergem trecutul si ne stergem elitele intelectuale, zambim la popor, behaim, mintzim. Si asta este = tzara? "Doamne feri`"! Mi-e mila si imi pare rau pentru acel pumn de oameni care nu sunt asa! Pnetru ca a fi un om corect in Romania, inseamna necesar si inevitabil, suferinta. Asta este recompensa venita de la tzara mult iubita pentru corectitudine si coloana vertebrala. Suferinta pentru ca sistemul te fura (e.g. prin a te forta sa platesti si sa astupi gaurile financiare facute de mafioti si hoti - nu tzigani, ci "romani"!), te batjocoreste, te desconsidera si daca se poate te-ar vrea mort. Daca te mentzine viu , este doar si doar pentru ca esti platitor de taxe. Si deci este nevoie de tine, pentru leprele care te paraziteaza. Si nu te omoara pentru ca nu arata bine....in context. De am fi cu 2 tzari mai spre est, da, omorarea unui om spre beneficiile parazitilor, nu ar fi o problema.

Tibi

Anonim spunea...

Da - atat Finlandezii cat si Elvetzienii mi-au povestit de asemenea comunitatzi si echilibre. De aceea spre exemplu, nu gasesti cersetori in aceste tari. Probabil ca sasii tot asa au fost. Nici romanii nici ungurii nu pot face asa ceva, la modul general vorbind.

Cred ca multe probleme sociale (si tot ce survine din asta) provin din aceasta incapacitate. Ieri s-a vorbit despre "brandul RO" in vestul europei la TV. In Spania si Frantza, pentru un om oarecare de pe strada, romanul este = cu un maimutzio care sta cu mana intinsa si cerseste. Au mai aratat ca parca tziganii din Ungaria si alte tzari Central-Europene sunt mai civilizatzi ca tziganii din RO, pe cand cei din vest sunt perfect educatzi. Am vazut cum fac olandezii chestiunea asta (sunt foarte sensibil la aceste probleme [poate este bine poate nu...] si daca ies undeva inevitabil ma interesez asupra unor probleme de fond ce ma intereseaza, asta fiind una dintre ele) si asa se pare ca stabilizarea tziganilor (si a marocanilor..etc.) este foarte dependent de stabilitatea "ta" ca majoritate. Este usor de vazut cat de (in)stabili suntem noi "ashtia, ne-tzigani" din RO. Parca suntem mai tzigani ca tziganii: ne dam in cap, facem cica festivitatzi de imbecilizare a boborului (dar de ce nu, facem si o biserica doua...100...) ne stergem trecutul si ne stergem elitele intelectuale, zambim la popor, behaim, mintzim. Si asta este = tzara? "Doamne feri`"! Mi-e mila si imi pare rau pentru acel pumn de oameni care nu sunt asa! Pnetru ca a fi un om corect in Romania, inseamna necesar si inevitabil, suferinta.

Tibi

Florin Staicu spunea...

Foarte pe scurt :

Afirmi ca "nici romanii nici ungurii nu pot face asa ceva, la modul general vorbind".

Probabil ca nu in aceeasi masura ca germanii si sigur nu in comunitati anormal de mari si de eterogene .

Din acest motiv este necesara o descentralizare radicala si constituirea unor comunitati bine sudate , cvasi independente si formate , preferabil , din egali . Comunitatile s-ar putea asocia , liber consimtit , in vederea asigurarii acelor activitati absolut necesare si care presupun resurse de anvergura (ex. cercetarea , sanatatea , anumite industrii , etc.) .

In aceasta constructie , statul ar trebui sa ramana exclusiv garantul respectarii catorva reguli esentiale .

Anonim spunea...

Scurt, clar si usor de inteles. Insa, vezi ce greu este de aplicat:)
Tibi