Despre turism , “piata” si comunitate

articol publicat initial in Sighisoara Samizdat

Ni se repeta , ori de cate ori se iveste ocazia , ca bunastarea si viitorul sighisorenilor depinde de turism . Sau , ca sa citez o persoana autorizata , “dacă loveşti în turismul sighişorean loveşti în interesele şi viitorul acestei comunităţi” (citat din „Lăsaţi turismul în pace, altfel vom merge până la capăt!” , Jurnalul Sighisorean 15.11.2006) .     

Turismul fiind o afacere ca oricare alta , afacere in care “piaţa liberă dictează totul” (aceeasi persoana , aceeasi sursa) , ar trebui tratat ca atare , adica exact in spiritul sintagmei anterior citate . Cum insa respectiva sintagma este o simpla lozinca neo liberala goala de continut in dosul careia se ascund cele mai ciudate practici , sa vedem cum stau lucrurile in realitate .

Turismul sighisorean este detinut , in cvasi totalitatea lui , de o mana de - sa le zicem - persoane . Persoane care au descoperit ca isi pot impune mai usor pretentiile daca sunt organizate . Acesta a fost motivul principal care a determinat constituirea Asociatiei Turistice Sighisoara . Pana aici , nimic anormal . Anormalitatea incepe din punctul in care amintita asociatie , prin reprezentantii ei , incepe sa emita pretentii care mai de care mai nastrusnice . Ca sa nu spun nesimtite . Cum ar fi pretentia implicita  sintagmei  “dacă loveşti în turismul sighişorean loveşti în interesele şi viitorul acestei comunităţi” . Mergand pe logica acestei sintagme , suntem obligati sa deducem ca lovind in “patronii” cu afaceri in turism , lovim in comunitate . Prin urmare , avem doua alternative : fie acordam acestor “patroni” drepturile primilor intre egali , fie riscam sa fim tinuti drept unii dintre cei care “lovesc în interesele şi viitorul acestei comunităţi” . Si sa fim tratati in consecinta .

De ce sunt acest tip de pretentii ridicole si nesimtite ? Dincolo de povestile cu “piaţa liberă dictează totul”, ipoteza in care orice tip de favorizare a unei afaceri in dauna altora este a priori exclusa , sa privim cifrele . Adica rezultatele financiare ale acestor “operatori” . Justifica nivelul aportului acestor operatori la bugetul comunitatii asemenea pretentii ? Si daca tot ne aflam in treaba , sa mai lamurim un aspect : exista o relatie justa intre veniturile declarate de acesti “stalpi ai comunitatii” si traiul opulent , uneori ostentativ de opulent , afisat ? Si daca nu , sa-i intrebam de la obraz : de unde banii ?

In aceeasi ordine de idei , sa inventariem putin toate contractele de concesiune , vanzare-cumparare si “parteneriatele public-private” incheiate intre acesti “operatori” cu pretentii si Consiliul Local . Sa vedem cam care este “castigul” comunitatii din toate aceste “afaceri” si “parteneriate” . Mai ales ca parte dintre acesti “operatori” au fost - si sunt - “alesi” . Adica (folosesc o cimilitura accesibila) ei centreaza , ei dau cu capul si tot ei si arbitreaza .     

Poate asa vom reusi sa le mai temperam lacomia , nesimtirea si tupeul cu care emit pretentii de tipul celei citate in preambul si amenintari de tipul “... îi avertizez pe aceşti oameni care se cred „de bine” să lase turismul în pace ... că dacă se mai bagă şi în treaba asta noi o să mergem până la capăt” (aceeasi sursa , acelasi “operator”) .

P.S.  Ma tot intreb la care “capat” facea trimitere “operatorul” ? Si care sunt acei “noi” dispusi sa vada respectivul “capat” ?

Articolul de referinta se afla aici . 

___________________________________________________________

In plus fata de varianta publicata initial , doua cuvinte despre capăt (margine , limita , sfarsit) : sunt absolut sigur ca intervievatul  nu doreste nici macar sa-l intrezareasca ...