joi, 25 august 2011

In sedinta Consiliului Local de azi …


… s-au discutat doua chestiuni de maxim interes pentru mine (si posibil nu numai pentru mine) : (ne)aplicarea Regulamentului de acces , trafic si parcare auto in Cetate si solicitarea mea de revocarea in parte a HCL 65/31.04.2011 .

In ceea ce priveste reglementarea accesului auto in Cetate , s-au ignorat fara jena prevederile art. 38 al Regulamentului si s-au cautat pretexte pentru a justifica tergiversarea aplicarii acestuia . Printre acestea , iata doua : locuitorii Cetatii nu s-au prezentat pentru a le fi atribuite locurile de parcare si doi , Boss Company nu se grabeste* cu montatul a nu stiu ce dispozitive si panouri de afisaj electronic .

Nici un cuvintel despre faptul ca in Cetate urca in continuare oricine e dispus si poate sa plateasca taxa la bariera si absolut nimic despre faptul ca , odata ajunsi cu auto in Cetate , fiecare parcheaza unde-l taie capu’ , inclusiv sub indicatoarele stationarea interzisa . Ce legatura este intre aceste stari de fapt si faptul ca locuitorii Cetatii “nu s-au prezentat” ? Oare (spre exemplu) parcarea in locuri nepermise nu poate fi impiedicata sau , dupa caz , sanctionata , fara panouri de afisaj electronic ?  

Pentru mine este de acum absolut clar ca acest Regulament nu va fi aplicat de catre aceasta administratie . In cap cu primarul , toti vor cauta si vor gasi mereu alte si alte pretexte si scuze pentru a justifica tergiversarea .

Anticipand situatia , am inregistrat urmatoarea Notificare :


Subliniez : acest demers este ultima incercare de a-mi apara drepturile si interesele legitime folosind caile legale . Daca si acesta va ramane fara rezultat , voi intelege ca legea este neputincioasa si nu ma poate apara . Cu toate consecintele care pot decurge de aici ...
…..

In ceea ce priveste chestiunea revocarii in parte a HCL 65/31.04.2011 , respectiv renuntarea la atribuirea ilegala a numelui Petofi Sandor parcului Cetatii , primarul (din nou primarul) ar fi afirmat ca “din inertie , i-ar fi scapat" acest nume in Proiectul de Hotarare devenit , intre timp , HCL .

Absolut penibila atitudine . Cat de derizoriu trebuie sa fii ca sa recurgi la asemenea obraznicii ? Sa probezi o asemenea iresponsabilitate aroganta si nesimtita in legatura cu o chestiune fundamentala ? Modifici toponimia Sighisorii in favoarea unei minoritati (in ansamblul ei) clar iredentiste** “din inertie” ? Efectiv nu am cuvinte sa exprim ceea ce simt !
…  

Inteleg ca orasul a incaput pe mana unor indivizi lipsiti de orice urma de onestitate , de demnitate si de rusine , dar nu-mi vine sa cred cat de josnici au ajuns sa fie unii din ei …


* sunt convins ca papusarii care-i joaca-n sfori pe "edili" conteaza pe faptul ca proprietarii Boss Company nici nu se gandesc sa puna in aplicare o prevedere de doua ori costisitoare si oricum situata cu totul in afara unui contract denuntat si pe cale de a fi reziliat ...
        **  recomand consultarea DEX-ului .  


       UPDATE : 

       Aflu trei chestiuni interesante : 

    1. Exact cum am banuit , "avocatul firmei ce are in concesiune activitatea de parcare din municipiu a incercat sa atraga atentia (consilierilor , n.m.) ca acest regulament afecteaza contractul de concesiune existent" (sursa aici) . Devine din ce in ce mai evident ca toti cei care profita de pe urma acestui contract , prelungit in frauda legii (vezi aici) , nu se dau dusi cu una , cu doua
O remarca ireprimabila : dezagreabila pozitia avocatului firmei ... 

     2. Din aceeasi sursa , aflu ca primarul municipiului a insistat ca anumitor angajati ai Primariei , care "isi folosesc autoturismele personale pentru serviciu" , sa le fie permis , in continuare , accesul auto permanent si gratuit in Cetate . Deci "(...) sa se revizuiasca , primesc ! Dar sa nu se schimbe nimica ; (...)" ... 

     3. Acelasi primar al municipiului promite ca "va exista un proiect de hotarare privind denumirea acestui parc (zis , in absenta unei hotarari legale , Petofi , n.m.)" (vezi aici) . Oricat ma straduiesc  , nu reusesc sa inteleg tenacitatea cu care primarul municipiului pune umarul la schimbarea toponimiei locului in favoarea unei - trebuie sa repet - minoritati iredentiste , intolerante si separatiste (in ansambul ei) .  
     Ipostaza genereaza o intrebare de neevitat : intelege oare primarul municipiului pe deplin ceea ce face ? 
     La randul ei , intrebarea determina , in mod necesar , strict doua raspunsuri-concluzii , la alegere : daca intelege , este prea josnic ca sa ma reprezinte , iar daca nu intelege , nu este suficient de intelept ca sa ma poata reprezenta ...

31 august , ora 10 . La o luna dupa adoptarea Regulamentului , auto uneia dintre persoanele care "isi folosesc autoturismele personale pentru serviciu" , parcat , cu dezinvoltura , pe unul din locurile rezervate persoanelor cu handicap . Cum putem aprecia ipostaza ? Dar persoana ?
 

     

11 comentarii:

aLex spunea...

Ale cui e masina ? Proprietarul are vreun handicap ?

Florin Staicu spunea...

Masina este condusa de “responsabila cu difuzarea informatiilor de interes public” din cadrul Primariei Sighisoara , numita Ratiu Silvia Anca .

In ceea ce priveste a doua intrebare , daca consideram lipsa bunului simt si tupeul excesiv drept handicapuri , raspunsul este , in opinia mea , indiscutabil da . Are .

Anonim spunea...

1. Exact cum am banuit , "avocatul firmei ce are in concesiune activitatea de parcare din municipiu a incercat sa atraga atentia (consilierilor , n.m.) ca acest regulament afecteaza contractul de concesiune existent" (sursa aici) . Devine din ce in ce mai evident ca toti cei care profita de pe urma acestui contract , prelungit in frauda legii (vezi aici) , nu se dau dusi cu una , cu doua .
O remarca ireprimabila : dezagreabila pozitia avocatului firmei ...

Stimate domnule Staicu,

faţă de comentariul dumneavoastră legat de chestiunea (nu îi spun litigiu, ci sînt mai curînd şicane) contractului de concesionare a activităţii de parcare şi accesului în Cetatea medievală, care mă vizează şi indirect, dar şi direct, nu am a face decît trei comentarii:

a) nici Consiliul local, nici consilierii ca demnitari, nici Prefectul judeţului Mureş, nici eu, nici dumneavoastră nu are competenţa de a constata dacă acest contract a fost prelungit sau nu cu fraudarea legii. Acest principiu derivă din ceea ce numim generic „separaţia puterilor”.

Chiar dacă domnul primar şi unii consilieri se încăpăţînează să nu accepte, acest lucru nu schimbă esenţa problemei. Am aflat între timp că Prefectul judeţului Mureş şi-a schimbat poziţia faţă de această problemă.

b) Există un principiu general de drept conform căruia contractele se aplică părţilor precum legea. De aici rezultă că orice încălcare de către o parte a prevederilor contractuale reprezintă o ilegalitate la fel de mare ca presupusa fraudă.

c) „O remarca ireprimabila : dezagreabila pozitia avocatului firmei ...”.
Susţinerea unui punct de vedere corect din punct de vedere legal (chiar dacă nu este pe placul unora şi altora) nu este dezonorantă şi pe cale de consecinţă, nu are cum fi dezagreabilă.

Cu toată consideraţia,

Bogdan I. Burghelea

Florin Staicu spunea...

Stimate d-le Burghelea ,

Incepusem sa devin nelinistit vazand ca replica d-vs. intarzie . Intru pe fond :

1. Observ ca deveniti inconsecvent : la punctul a) afirmati ca “(…) nici eu, nici dumneavoastră nu are competenţa (sic !) de a constata dacă acest contract a fost prelungit sau nu cu fraudarea legii” (respectiv daca este legal sau nu) , iar la punctul c) va razganditi si afirmati ca sustineti un "punct de vedere corect din punct de vedere legal (…)” . Exista cumva vreo hotarare judecatoreasca care a stabilit legalitatea contractului si a anexelor acestuia ? In caz contrar , de ce afirmati ca sustineti un “punct de vedere corect din punct de vedere legal” (sic !) ? De ce incercati sa manipulati ?

2. Remarca care va deranjat ar fi trebuit sa o luati ca pe o judecata de valoare* . Dar pot si dezvolta … Spre exemplu , un “punct de vedere corect din punct de vedere legal” (sic!) nu este in mod necesar si un punct de vedere moral (asta lasand la o parte faptul ca tocmai legalitatea punctului de vedere este pusa sub un mare semn de intrebare) … Sau poate sunteti de parere ca sfidarea unui numar de (cel putin) 93 locuitori ai Cetatii in numele lacomiei unei singure persoane este o intreprindere morala ? Onorabila ? Onoranta ?

3. Constat ca clientul d-vs. ignora o HCL prezumata a fi legala prevalandu-se de prevederile unui contract a carui legalitate este pusa in discutie (asta in dispretul locuitorilor Cetatii , printre care ma numar si eu) . Mai constat ca clientul d-vs. este scrupulos numai cu anumite prevederi ale legii partilor , in timp ce pe altele le ignora (incalca) cu dezinvoltura (asta apropos de “contractele se aplică părţilor precum legea”) . De ce ?

4. Afirmati ca ati aflat “între timp că Prefectul judeţului Mureş şi-a schimbat poziţia faţă de această problemă” . Puteti prezenta vreun document care sa va sustina afirmatia sau incercati (inca o data) sa manipulati ? Dincolo de “si-a schimbat/nu si-a schimbat pozitia” , ce parere aveti despre prevederile art. 7 al. 3 din OUG 54/2006 ? Sunt suficient de clare sau suporta interpretari ?

5. Am inceput sa gandesc serios la o actiune in justitie impotriva clientului d-vs. . Asa am rezolva si problema accesului auto in Cetate si am clarifica si chestiunea legalitatii sau ilegalitatii contractului in legatura cu care tot dam cu presupusul . Ce parere aveti d-vs. in legatura cu aceasta ipostaza nu mi-e greu sa banuiesc , dar oare ce parere ar avea clientul d-vs. ?

Cele bune ,


* Initial am intentionat sa formulez “O remarca ireprimabila : detestabila pozitia avocatului firmei ...” , dar am considerat ca ar fi prea severa . Acum , dupa ce am constatat cum puneti problema , nu mai sunt la fel de sigur … Regret sincer .

Anonim spunea...

"1. Exista cumva vreo hotarare judecatoreasca care a stabilit legalitatea contractului si a anexelor acestuia ? In caz contrar , de ce afirmati ca sustineti un “punct de vedere corect din punct de vedere legal” (sic !) ? De ce incercati sa manipulati ?"

Sustin ca acest contract este legal, pentru ca orice act este prezumat a fi legal, pina la proba contrarie (prezumtie relativa).


"2. Remarca care va (sic! errare humanum est) deranjat ar fi trebuit sa o luati ca pe o judecata de valoare* .[...] Sau poate sunteti de parere ca sfidarea unui numar de (cel putin) 93 locuitori ai Cetatii in numele lacomiei unei singure persoane este o intreprindere morala ?"

Nu sint eu (in calitatea mea de cetatean al Sighisoarei) cel chemat sa ma pronunt cu privire la oportunitatea traficului auto in Cetate. Cei care ma cunosc, stiu pozitia mea in aceasta chestiune.
In calitatea mea de avocat insa afirm ca incalcarea unui contract este la fel de imorala ca incalcarea drepturilor locuitorilor Cetatii.

"3. Constat ca clientul d-vs. ignora o HCL prezumata a fi legala prevalandu-se de prevederile unui contract a carui legalitate este pusa in discutie (asta in dispretul locuitorilor Cetatii , printre care ma numar si eu) . Mai constat ca clientul d-vs. este scrupulos numai cu anumite prevederi ale legii partilor , in timp ce pe altele le ignora (incalca) cu dezinvoltura (asta apropos de “contractele se aplică părţilor precum legea”) . De ce ?"

Regulamentul privind traficul in Cetatea medievala este un act subordonat contractului, astfel incit prin regulament nu se pot aduce in mod unilateral modificari contractului. Pina una-alta, nu doar HCL la care faceti referire este prezumata a fi legala, ci si contractul pe care tot staruiti sa-l numiti ca fiind fraudulos.

"4. Afirmati ca ati aflat “între timp că Prefectul judeţului Mureş şi-a schimbat poziţia faţă de această problemă” .Puteti prezenta vreun document care sa va sustina afirmatia sau incercati (inca o data) sa manipulati ?"

Din cite stiu eu (nu l-am citit, dar o voi face cu proxima ocazie) a fost depus la Consilul local al municipiului Sighisoara un document emis de catre Prefectul judetului Mures prin care acesta recunoaste ca nici prefectul, nici consiliul nu are competenta de a constata nulitatea contractului in discutie.

"Dincolo de “si-a schimbat/nu si-a schimbat pozitia” , ce parere aveti despre prevederile art. 7 al. 3 din OUG 54/2006 ? Sunt suficient de clare sau suporta interpretari ?"

Mi-am exprimat punctul de vedere atit verbal, cit si in scris in fata Consiliului local al municipiului Sighisoara. Banuiesc ca functionarii Primariei vor avea amabilitatea sa va puna la dispozitie cele consemnate.

"5. Am inceput sa gandesc serios la o actiune in justitie impotriva clientului d-vs. . Asa am rezolva si problema accesului auto in Cetate si am clarifica si chestiunea legalitatii sau ilegalitatii contractului in legatura cu care tot dam cu presupusul . Ce parere aveti d-vs. in legatura cu aceasta ipostaza nu mi-e greu sa banuiesc , dar oare ce parere ar avea clientul d-vs. ?"

"* Initial am intentionat sa formulez “O remarca ireprimabila : detestabila pozitia avocatului firmei ...” , dar am considerat ca ar fi prea severa . Acum , dupa ce am constatat cum puneti problema , nu mai sunt la fel de sigur … Regret sincer ."

Va asigur ca oricine interpreteaza disponibilitatea noastra catre dialog si pentru o solutie amiabila ca teama sau ca slabiciune, se insala amarnic.

Cu toata consideratia,


Bogdan I. Burghelea

Florin Staicu spunea...

D-le Burghelea ,

1. Prezumtia relativa definita de d-vs. aduce usor a paradox . Apoi , nu sunteti prea explicit nici cand invocati “proba contrarie” … In opinia d-vs. , in afara unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile , ce altceva poate fi considerat drept “proba contrarie” ?

Personal , inclin sa cred ca prezumtia relativa in ceea ce priveste legalitatea unui act devine extrem de relativa atunci cand o parte interesata ii contesta legalitatea .

Si totusi , de ce evitati instanta ?

2. Daca pozitia d-vs. “in aceasta chestiune” este alta decat cea de pe care argumentati acum , cum ma sfatuiti sa calific ipostaza ? Din cate stiu , chiar si avocatii pot alege sa refuze cazurile care ii pot aduce in conflict de principii …

Apoi , in calitatea mea de cetatean si sprijinind exclusiv pe bunul simt , afirm ca sfidarea unei comunitati intregi pentru a satisface lacomia unei singure persoane , invocand drept pretext un contract a carui legalitate este mai mult decat discutabila , nu este o dovada de onestitate . Sunteti de alta parere ?

3. Afirmatia d-vs. cum ca “Regulamentul (…) este un act subordonat contractului” ma zgarie pe creier . Tare . Pe ce argumente o sprijiniti ?

In ceea ce priveste staruintele de care amintiti , sa nu scapati din vedere cele afirmate in scris de Institutia Prefectului .

Daca doriti sa transati problema , de ce evitati instanta de judecata ?

4. Daca ceea ce sustineti este adevarat , Institutia Prefectului s-a descalificat . Daca (si dupa ce) voi vedea prezumtivul document , voi face aprecierile de cuviinta . As fi preferat , totusi , sa fi avut documentul inainte sa-l folositi drept argument insinuat .

In ceea ce priveste punctul d-vs. de vedere in legatura cu prevederile art. 7 al. 3 din OUG 54/2006 , as fi apreciat drept o dovada de politete daca ati fi inteles sa-l prezentati , fie si numai in rezumat , aici . Nu doresc sa calific , cel putin nu deocamdata , faptul ca ma trimiteti sa-l solicit reprezentantilor Primariei .

5. In loc de raspuns , mi se pare ca ma amenintati . O sa va spun si d-vs. ceea ce i-am spus unuia numit Pater Don Demidoff : amenintarile nu ma impresioneaza . Deloc . Din contra . Ma intarata si , de obicei , imi confirma justetea pozitiei .

In loc de concluzie , o intrebare : merita ? Nu trebuie neaparat sa-mi raspundeti …

Toate cele bune ,

Anonim spunea...

„1. Prezumtia relativa definita de d-vs. aduce usor a paradox . Apoi , nu sunteti prea explicit nici cand invocati “proba contrarie” …”

Dacă vă interesează cu adevărat problema prezumţiilor, vă recomand să citiţi de la articolul 1199 şi pînă la articolul 1203 din Codul civil, precum şi orice curs introductiv de drept civil. În două vorbe, prezumţiile sînt probe, bazate pe presupuneri. Mai departe, scrie-n carte ...

„Personal , inclin sa cred ca prezumtia relativa in ceea ce priveste legalitatea unui act devine extrem de relativa atunci cand o parte interesata ii contesta legalitatea .”

Relativitatea prezumţiei permite răsturnare acesteia, adică dovedirea că presupunerea este greşită.

„Si totusi , de ce evitati instanta ?”

Pentru ce să mergem în instanţă?

„2. Din cate stiu , chiar si avocatii pot alege sa refuze cazurile care ii pot aduce in conflict de principii ….”

Ar fi lipsit de deontologie profesională să comentez. Fac doar o remarcă: nu contravine principiilor mele să cer cuiva să-şi respecte cuvîntul dat (în cazul de faţă, sub forma unui contract).

„Apoi , in calitatea mea de cetatean si sprijinind exclusiv pe bunul simt , afirm ca sfidarea unei comunitati intregi pentru a satisface lacomia unei singure persoane , invocand drept pretext un contract a carui legalitate este mai mult decat discutabila , nu este o dovada de onestitate . Sunteti de alta parere ?”

Dacă vorbim de onestitate, de ce treceţi sub tăcere faptul că noi am oferit Consiliului local renunţarea la contract în schimbul unei despăgubiri juste. Doi dintre membrii comisiei (ambii consilieri) ne-au spus-o pe şleau: „Dacă vreţi să renunţaţi la contract, să ştiţi că noi nu vă dăm nimic”. Vi se pare onestă această poziţie?

Iar în ceea ce priveşte „satisfacerea lăcomiei unei singure persoane”, daţi-mi voie să fac un scurt istoric al acestui contract:

- în anul 2005 municipiul Sighişoara a hotărît că este oportun să scoată la licitaţie concesionarea serviciului parcărilor publice şi accesului în Cetatea medievală.
Dacă era oportun sau nu să se scoată la licitaţie un astfel de serviciu, este o altă discuţie, într-un cu totul alt registru. Dar aici, această discuţie e completamente inutilă.

- în urma licitaţiei publice ce a avut loc, a fost declarată cîştigătoare oferta prezentată de către s. c. BOSS COMPANY s. r. l., ofertă considerată a fi cea mai avantajoasă pentru concedent (vă asigur că acest punct de vedere este susţinut şi de faptul că în toţi aceşti ani, licitaţia şi/sau condiţiile de contractare nu a/au fost contestată/e nici de concurenţi şi nici de organele de control).

- la momentul respectiv, prietenii şi „prietenii” s. c. BOSS COMPANY s. r. l. au gratulat-o pentru cîştigarea unui contract pe care toţi îl vedeau catastrofal (amintiţi-vă cîte firme au executat această activitate şi cît de dezastruos pentru oraş s-au încheiat acele parteneriate).

Florin Staicu spunea...

Incep sa am senzatia neplacuta ca ne pierdem timpul . Si eu , si dumneavoastra . Diferenta este ca eu nu sunt retribuit pentru asta .

1. Trec peste recomandarile usor impertinente si repet intrebarea : in opinia d-vs. , in afara unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile , ce altceva poate fi considerat drept “proba contrarie” suficient de puternica incat sa inlature prezumtia legalitatii unui act ? As aprecia daca nu ati divaga .

De ce sa mergeti in instanta ? Fiindca numai instanta poate hotara daca contractul in discutie este legal sau nu . D-vs. preferati insa sa va ascundeti in dosul unui termen de decadere (asta apropos de punctul d-vs. de vedere in legatura cu prevederile art. 7 al. 3 din OUG 54/2006) .

2. Dar sfidarea unei intregi comunitati sub pretextul respectarii (selective) a prevederilor asa numitei “legi a partilor” este in acord cu principiiile d-vs. ? Va amintesc ca ati omis sa-mi raspundeti la intrebarea de ce clientul d-vs. este scrupulos numai cu anumite prevederi ale legii partilor , in timp ce pe altele le ignora (incalca) cu dezinvoltura ?

3. In opinia mea , pretentia la o “justa despagubire in schimbul renuntarii la contract” este o mostra de cinism obraznic fara margini . Ma abtin cu greu de la a va marturisi ce justa despagubire as oferi eu , daca mi-ar sta in putere , clientului d-vs. …

Si ca sa va raspund la intrebare , da , mi se pare absolut corecta pozitia celor doi consilieri de care aminteati .

4. Nu “municipiul Sighisoara a hotarat” , ci primarul municipiului a hotarat si parte din consilieri au aprobat . Motivele reale care au stat la baza acestei hotarari sunt de notorietate publica si nu au avut a face in nici un fel cu interesul comunitatii .

5. Afirmati ca discutiile despre oportunitatea parteneriatului sunt inutile . Eu sustin contrariul . La fel de importante ca legalitatea (prezumata a) unui act de tipul parteneriatului public-privat in discutie sunt si oportunitatea , si moralitatea acestuia . In context , “sunt inutile” aduce a “putin imi pasa de” .

6. In ceea ce priveste restul alegatiilor d-vs. , cifrele prezentate in articolul din 6 septembrie vorbesc de la sine . Si nu pot fi nici contrazise , nici escamotate , nici interpretate .

Anonim spunea...

Stimate domnule Staicu,

observ ca nu mi-aţi publicat întregul răspuns - lipseşte partea a doua. Îmi place să sper că e doar o problemă tehnică.

„1. Trec peste recomandarile usor impertinente si repet intrebarea : in opinia d-vs. , in afara unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile , ce altceva poate fi considerat drept “proba contrarie” suficient de puternica incat sa inlature prezumtia legalitatii unui act ? As aprecia daca nu ati divaga .”

Este evident că numai în instanţă ar putea fi răsturnată o asemenea prezumţie. Ce ar putea fi considerat probă contrarie suficient de puternică? Nu e rolul meu să o identific.

„De ce sa mergeti in instanta ? Fiindca numai instanta poate hotara daca contractul in discutie este legal sau nu . D-vs. preferati insa sa va ascundeti in dosul unui termen de decadere (asta apropos de punctul d-vs. de vedere in legatura cu prevederile art. 7 al. 3 din OUG 54/2006) .”

Am merge în instanţă dacă s-ar încălca vreun drept. Pînă în momentul de faţă, acest lucru nu s-a întîmplat.
Nu ne „ascundem” în dosul unui termen de decădere, ci ne întemeiem pe un principiu fundamental al dreptului civil: securitatea circuitului civil.

„2. … Va amintesc ca ati omis sa-mi raspundeti la intrebarea de ce clientul d-vs. este scrupulos numai cu anumite prevederi ale legii partilor , in timp ce pe altele le ignora (incalca) cu dezinvoltura ?”

Nu aţi precizat care, astfel încît nici dacă aş fi vrut, n-aş fi putut răspunde.

„3. In opinia mea , pretentia la o “justa despagubire in schimbul renuntarii la contract” este o mostra de cinism obraznic fara margini . Ma abtin cu greu de la a va marturisi ce justa despagubire as oferi eu , daca mi-ar sta in putere , clientului d-vs. …”

Fiecare este liber să aibă o opinie cu privire la ocrotirea de către stat a drepturilor persoanelor. Dar de această dată mi se pare mie de un cinism perfid să susţineţi că (ceea ce ar fi în esenţă) o expropriere să se facă fără o justă despăgubire.

„Si ca sa va raspund la intrebare , da , mi se pare absolut corecta pozitia celor doi consilieri de care aminteati .”

Păi, România e ţara în care preşedintele ei îl face bolşevic pe locuitorul Roşiei Montane care îşi apăra proprietatea.

„4. Nu “municipiul Sighisoara a hotarat” , ci primarul municipiului a hotarat si parte din consilieri au aprobat .”

Consiliul local şi primarul reprezintă municipiul Sighişoara.

„5. Afirmati ca discutiile despre oportunitatea parteneriatului sunt inutile .”

Odată ce s-a votat o hotărîre în Consiliul local, discutarea oportunităţii devine doar campanie electorală sau bîrfă politică.

„6. In ceea ce priveste restul alegatiilor d-vs. , cifrele prezentate in articolul din 6 septembrie vorbesc de la sine . Si nu pot fi nici contrazise , nici escamotate , nici interpretate .”

De regulă, marile nedreptăţi se fac cu convingerea că se face dreptate şi că poziţia este infailibilă.

Bogdan I. Burghelea

Florin Staicu spunea...

D-le Burghelea

Senzatia neplacuta ca ne pierdem timpul de care aminteam aseara s-a transformat in certitudine : acest pseudo dialog a devenit nu numai inutil , dar este si din ce in ce mai dezagreabil . De ce ? In principal , deoarece observ ca sunteti preocupat exclusiv de aspectele legale ale parteneriatului aflat in discutie ; aspectele care tin de oportunitatea si moralitatea acestuia nu va preocupa . Ati ales sa va manifestati ca un adevarat avocat , si eu o sa va tratez , de aici incolo , ca atare .

Fiindca puneti pret doar pe legalitatea chestiunilor discutate , acest dialog devine inutil in absenta unui arbitru . Voi cauta sa vad daca putem sa-l continuam in instanta .

1. Nu am idee la care parte a doua faceti referire . Am publicat tot ceea ce ati trimis .

2. Intrebarea era , dupa cum sigur ati inteles , de ordin general . Oricum , se pare ca suntem de acord : numai instanta hotareste daca un act este legal sau nu . Prin urmare , parte din sustinerile d-vs. anterioare sunt incorecte (spre ex. “susţinerea unui punct de vedere corect din punct de vedere legal (…)” .

3. Relativ la sustinerea d-vs. cum ca ati “merge în instanţă dacă s-ar încălca vreun drept. Pînă în momentul de faţă, acest lucru nu s-a întîmplat.” , o singura remarca : se pare ca va defineste . Este evident ca pentru d-voastra dreptul meu si al celorlalte 92 de persoane care au semnat un memoriu de care sigur aveti cunostinta (este publicat pe acest blog , blog pe care sustineti ca il urmariti cu atentie) nu conteaza . Nu conteaza in nici un fel nici dreptul celor care vin dupa noi . Conteaza numai pretinsul drept al celui care va plateste .

4. In legatura cu prevederile contractului in discutie incalcate cu dezinvoltura de clientul d-vs. , va sugerez sa (re)cititi “Raportul comisiei de analiza a Contractului de concesiune nr. 4/12.171/2005 (…)” , inregistrat sub nr. 47/CL/09.12.2010 si , eventual , “Informare privind modul de derulare al contractului de concesiune nr.4/12171/2005 încheiat cu S.C. Boss Company S.R.L. pentru administrarea parcarilor” , document inregistrat sub nr. 16531/XI/I/1/17.08.2011 . Va promit ca le voi publica si eu , poate chiar insotite de adnotari .

5. Banuiam eu ca nu puteti fi de acord cu “expropierea unui drept castigat” . Din nefericire , suntem cocosati sub povara a tot felul de “drepturi castigate” in cele mai diverse moduri , inclusiv cu japca . Am in vedere aici o paleta larga de “drepturi” , incepand de la “retrocedarile” in baza unor documente false si terminand cu “drepturile castigate” in baza unor legi (hotarari) dedicate (respectiv ceea ce se cheama “coruptia institutionalizata”) . Aveti idee despre ce anume vorbesc ?

Observ ca insinuati ca as fi bolsevic . Cunoasteti intelesul exact al termenului respectiv sau il aproximati ? Mai observ ca incercati sa manipulati din nou , folosind o comparatie deplasata : clientul d-vs. nu are nimic in comun cu dl. David (cel de la Rosia Montana) . In plus , in cazul de fata nu discutam despre o proprietate , ci despre un pretins drept . Incercati sa fiti mai atent .

6. Afirmati ca “primarul şi Consiliul local reprezintă municipiul Sighişoara” . Chiar credeti ? Mie mi se pare ca “primarul şi Consiliul local” se reprezinta pe ei (ei in sensul de grup restrains , format din pretinse elite , in fapt indivizi lacomi , venali , oportunisti si lipsiti de onoare) . Cu doua-trei exceptii .

7. Observ ca operati cu la fel de multa dexteritate ca un politician versat un fel de dublu etalon ipocrit : “Odată ce s-a votat o hotărîre în Consiliul local, discutarea oportunităţii devine doar campanie electorală sau bîrfă politică”. Chiar asa ! De ce sa discutati oportunitatea cand puteti discuta legalitatea ? Si contra cost …

... Suntem de acord in legatura cu o singura afirmatie a d-vs. : “De regulă, marile nedreptăţi se fac cu convingerea (că se face dreptate şi) că poziţia este infailibilă”.

M-ati dezamagit . Pe flanc .

Anonim spunea...

„Ati ales sa va manifestati ca un adevarat avocat , si eu o sa va tratez , de aici incolo , ca atare .”

Vă mulţumesc pentru complimentul făcut.

„Fiindca puneti pret doar pe legalitatea chestiunilor discutate , acest dialog devine inutil in absenta unui arbitru . Voi cauta sa vad daca putem sa-l continuam in instanta .”

Nu e nici o problemă. Adaug însă: à bon entendeur, salut!

„2. Oricum , se pare ca suntem de acord : numai instanta hotareste daca un act este legal sau nu .” .

Nu sîntem chiar întrutotul de acord. E vorba de nuanţă: actele încheiate sînt prezumate a fi legale, însă instanţa este singura care poate constata dacă în mod concert este vorba de o ilegalitate.

„3. Nu conteaza in nici un fel nici dreptul celor care vin dupa noi . Conteaza numai pretinsul drept al celui care va plateste .”

După cum aţi spus, aici şi acum mă manifest ca un avocat. Ce crede cetăţeanul, nu are relevanţă.
Pe de altă parte, cred că respectarea drepturilor şi interdicţia exproprierii sub numele că ar profita „celor mulţi” cred că este importantă şi pentru prezent, şi pentru viitor.
În plus, contrapunerea dreptului celor mulţi dreptului individual, iar cel din urmă să fie încălcat fără vreo sancţiune, mi se pare o concepţie bolşevică (de aceea am făcut analogia cu spusa antologică a preşedintelui).
Dar, în acelaşi timp, nu cred că sînteţi bolşevic, doar că punctul de vedere pe care îl susţineţi este specific bolşevismului.

„4. In legatura cu prevederile contractului in discutie incalcate cu dezinvoltura de clientul d-vs. , va sugerez sa (re)cititi “Raportul comisiei de analiza a Contractului de concesiune nr. 4/12.171/2005 (…)” , inregistrat sub nr. 47/CL/09.12.2010 si , eventual , “Informare privind modul de derulare al contractului de concesiune nr.4/12171/2005 încheiat cu S.C. Boss Company S.R.L. pentru administrarea parcarilor” , document inregistrat sub nr. 16531/XI/I/1/17.08.2011 . Va promit ca le voi publica si eu , poate chiar insotite de adnotari .”

Şi aici e poveste lungă. Raportul comisiei, de fapt nu este al comisiei – nu a fost însuşit şi semnat de toţi membrii.
Iar informarea din 17.08.2011 are foarte multe vicii, atît de formă, cît şi de fond, încît mi-e lehamite să mă refer la ea.

„Observ ca insinuati ca as fi bolsevic . Cunoasteti intelesul exact al termenului respectiv sau il aproximati ? Mai observ ca incercati sa manipulati din nou , folosind o comparatie deplasata : clientul d-vs. nu are nimic in comun cu dl. David (cel de la Rosia Montana) . In plus , in cazul de fata nu discutam despre o proprietate , ci despre un pretins drept . Incercati sa fiti mai atent .”

Cum spuneam mai sus, Băsescu i-a reproşat prosteşte (abuziv?) unui cetăţean din Roşia Montană (al cărui nume îl cunosc acum graţie bunăvoinţei dumneavoastră), domnul David, că e bolşevic, cînd domnul David susţinea cel mai nebolşevic (liberal) punct de vedere din lume: îşi apăra un drept individual în faţa unui abuz ascuns sub masca unui bine general.

Iar în cazul Boss Company este vorba şi despre proprietăţi, dar nu am timpul să intru în amănunte.

„6. Afirmati ca “primarul şi Consiliul local reprezintă municipiul Sighişoara” . Chiar credeti ?”

N-o susţin eu, o prevede legea.

„Cu doua-trei exceptii .”

Oare să fie vorba de cei doi consilieri care s-au opus plăţii justei despăgubiri?

„7. Observ ca operati cu la fel de multa dexteritate ca un politician versat un fel de dublu etalon ipocrit : “Odată ce s-a votat o hotărîre în Consiliul local, discutarea oportunităţii devine doar campanie electorală sau bîrfă politică”. Chiar asa ! De ce sa discutati oportunitatea cand puteti discuta legalitatea ? Si contra cost …”

Cred că exageraţi: nu am veleităţi de politician. În legătură cu discutarea legalităţii, cunoaşteţi poziţia mea.

„M-ati dezamagit . Pe flanc .”

Eu m-am obişnuit să nu am aşteptări, aşa încît dezamăgirile mă ocolesc; totuşi, din cînd în cînd am cîte o surpriză plăcută.

Cu toată consideraţia,

Bogdan I. Burghelea