joi, 2 august 2012

Se strange funia la par ...



Europa e ca o oala sub presiune uitata pe foc .

- Grecia a topit cele peste 125 miliarde de euro primite din mai 2010 pana acum si vor renegocierea planului de austeritate . Pentru 2013 au prognozat un deficit (datorie) de 171% din PIB . „Dacă părăsim Zona euro, ar trebui să apărăm băncile cu tancuri, îl citează spaniolii pe vicepremierul grec , Theodoros Pangalos" , vis a vis de ştirea aparuta in ziarul spaniol La Razon cum că Grecia a bătut deja palma cu Washingtonul pentru achiziţia a nu mai puţin de 400 de tancuri M1A1 Abrams , in valoare de 1,28 miliarde euro .

- Spania a cerut UE 100 miliarde de euro pentru ajutorarea bancilor sale , in paralel cu aruncarea poverii pe spinarea celor care muncesc pentru bani .

- Conform yahoo.com , "Italia dă semne clare că se sufocă si a semnalat pentru prima dată că ar putea cere statelor zonei euro să permită fondurilor de urgenţă ale uniunii monetare să cumpere obligaţiuni guvernamentale italiene."

- Conform aceluiasi site , "Portugalia nu dă semne că îşi revine. Dimpotrivă."  
...

Intr-un interviu acordat cotidianul economic rus RBK Daily , Nouriel Roubini prognozeaza prabusirea zonei euro . Comentand deciziile adoptate la ultimul summit UE de liderii tarilor membre , Roubini crede ca respectivele hotarari „nu inseamna mai nimic, doar ca Europa si-a cumparat un ragaz de timp" . Întrebat cît timp va mai rezista moneda unică , a declarat sec : „Intre 3 şi 6 luni" . In ceea ce priveşte destrămarea zonei euro , a declarat ca  „sunt 50% şanse ca acest lucru să se producă în următoarele 6-12 luni" . (sursa : aici)

Acelasi Roubini a declarat , in cursul lunii trecute , intr-un comentariu publicat pe project-syndicate.org , ca "dezastrul din zona euro este incomparabil cu cel care va veni din partea SUA" ...
 .

5 comentarii:

Anonim spunea...

Atâta timp cat în oala sub presiune uitata pe foc se prepar, în stil socialist (ma refer la bail-outuri bănci, creșterea pieței de capital tradiționale, globalizare, aparate guvernamentale supradimensionate) aceleași capitaluri și piețe de acțiuni, începe sa se descompună devalorizându-se aceasta supa înlungita, ea devenind necorespunzătoare și insuficienta competitiv.
In același timp piețele emergente, semnificativ obturate și ignorate ajung în economia subterana, contribuind negativ asupra competitivității economiei statelor.

Florin Staicu spunea...

Relatia dintre bailout-ul bancilor si socialism ramane de nepatruns pentru mine ... Este oare posibil sa confundati cel mai agresiv neo-liberalism cu socialismul ?

Fara sa tin sa va ofensez , d-vs. intelegeti cu adevarat ceea ce ati scris sau colportati franturi de lozinci neo-liberale insirate intr-o ordine lipsita de o noima , fie ea si aparenta ?

"Piata" ? Care piata ? "Insuficient competitiv" ? In conditiile in care bancile pretind sa fie si sunt salvate cu mii de miliarde in contul generatiilor viitoare ?!?...

Florin Staicu spunea...

Fiindca manifestati interes pentru aspectele financiare ale sistemului actual , va propun (cu toate ca nu stiu sigur daca are rost) , o perspectiva mai putin evidenta a chestiunii :

Daca admitem sa judecam in termeni de posibil faliment al statelor , e interesant de vazut ce entitati comparabile ar ramane solvabile dupa un asemenea cataclism financiar ... Cumva corporatiile ? Oare cum ar arata o lume in care corporatiile , inclusiv sau mai ales corporatiile financiare (adica bancile) , s-ar substitui - in parte - statelor ?

Anonim spunea...

1.Pornind de la definiția din DEX, Socialism: "Doctrină care preconizează nivelarea claselor sociale și socializarea mijloacelor de producție." Sursa: NODEX (2002)
... pana la ținta unui fost guvern SUA "every american should own a home" și la "credit doar cu buletinul" care au nivelat artificial nevoile de bunuri, amânând astfel valoarea intrinseca a acestora prin intermediul băncilor. Băncile au recurs la garanții financiare statale, astfel socializând mijloace de producție, în speța capitalul și mai exact capitalul financiar. Corelat și în detrimentul celorlalți factori, munca și pământul care țin contra-balans într-un sistem capitalist agresiv. Diferența bailout/socialism nu e prea mare.

2. Neo-liberalismul s-a schimbat în decursul istoriei și a ajuns sa însemne lucruri diferite pentru persoane diferite. In Chile de exemplu neocolonialismul economiilor vestice a fost catalogat drept neoliberalism. In esență neo-liberalismul e un experiment în care prin libertate absoluta (pana în fata legii), se încearcă diferite formule economice, în ideea ca nici un stat nu e capabil sa dea o economie perfecta, doar concurenta metodelor prin alegerea metodei câștigătoare. O forma fără fond explicit, în jurul legii, în care scopul e maximizarea profitului.

3. Piața de cerere și oferta pentru care în anii 90 trebuia sa muncești, versus situația zilelor noastre în care unii reușesc sa dobândească averi în urma unor reprezentații și scor de popularitate (feisbucianism și performante-sociale) indiferent de nonvaloarea rezultată.
Creșterea pieței de capital tradiționale, ex: scule, unelte și clădiri învechite; capital uman: educație depășită de realitate și condiția actuala; capital intelectual: haosul din drepturile de autor, rezolvate prin înțelegeri/compensări care limitează creșterea economica progresista;
investiții tâmpite "în panta", supraevaluare lucrări pentru atingerea unui buget viitor mai mare etc, etc, etc.
Globalizare, ex: Nu avem nevoie de băutură emergenta locala fiindcă ne răcorim cu cola.
Guverne supradimensionate: apariția speciei de funcționar-semizeu.

4.Solvabile în cazul unui colaps. Corporațiile au o viteza mica de rotație, adaptabilitate și inovație. Răspuns: Sistemul de pensii private și prime private (fundații) din țările G8.
4.1. "cum ar arata o lume in care corporatiile , inclusiv sau mai ales corporatiile financiare (adica bancile) , s-ar substitui - in parte - statelor?" cu mai multe clase sociale, precum Titanicul sau vechile societăți de caste din India. De ce asta? Din interes și specializare.

Florin Staicu spunea...

1. Imi permit sa nu judec politicienii dupa ceea ce promit, ci dupa ceea ce fac. In cazul particular, in loc de "every american should own a home", s-a ajuns in situatia in care "every american have a mortgage", urmata de "every american will became a homeless".
Lasand ironia la o parte, caracteristica actualei societati americane (si, din nefericire, nu numai a acesteia) este adancirea accelerata a decalajului dintre bogati si saraci, pulverizarea asa numitei clase de mijloc si anomia din ce in ce mai evidenta a statului. Concret, s-a ajuns in punctul in care 50% din populatia SUA detine doar 1,1% din bogatia nationala, in timp ce 10% din cei mai bogati americani detin 74,5% din bogatia nationala. Pentru o documentare mai larga, incercati "An Analysis of the Distribution of Wealth Across Households, 1989-2010" (www.crs.gov).

Conform Bloomberg, raportul dintre veniturile medii ale celor mai bogaţi 10% dintre americani sunt acum de 9 ori mai mari decat cele ale celor mai saraci 10%, raportul apropiindu-se cu viteza de pragul critic 10/10/10.
Intelegeti semnificatia acestor cifre?

In context, bancile nu contribuie cu nimic la nivelarea faliei cascate intre clasele sociale, ci determina direct largirea si adancirea accelerata a acesteia. Speculatiile financiare riscante facute premeditat si exclusiv in interes propriu, si care, dupa legile pietii, ar fi trebuit sa conduca la faliment, sunt acoperite exclusiv pe spezele si in contul generatiilor actuale si viitoare, bancile prezervandu-si astfel si capitalul, si profiturile. Mai clar, bancile fac profituri reale uriase speculand inclusiv veniturile ipotetice ale unor ipotetice generatii viitoare.
In concluzie, ceea ce socializeaza bancile sunt pierderile, nu capitalul financiar.

2. In ceea ce priveste neoliberalismul, aveti, in parte, dreptate: este un termen folosit impropriu. In sensul in care este folosit in mod curent, inclusiv de catre mine, termenul corect ar fi libertarianism. Oricum, termenul este pe cale de a-si piede intelesul propriu, devenind un sinonim cu inteles restrans pentru asa numitul capitalism salbatic.

3. Aici sunteti prea subtil pentru mine : chiar nu inteleg ceea ce ati intentionat sa argumenati . Oricum , observ ca insistati cu piata , un concept sublim , dar fara corespondent in realitate . De ce ? Fiindca avem entitati care infrang zilnic legile pietii . Ex. : banci care isi socializeaza pierderile , corporatii care cer si primesc subventii uriase de la state (directe si indirecte) , corporatii care cumpara politicieni in viu si-si propun/adopta legislatia care le este necesara pentru "maximizarea profitului" (detest din rarunchi aceasta sintagma) , socializarea cheltuielilor si a pierderilor , eliminarea micii concurente , s.a.m.d. .

4. Viteza de rotatie a capitalului este un concept economic nesemnificativ pentru corporatiile multinationale . Aceste entitati se conduc dupa doua reguli , mari si late : orice pentru "maximizarea profitului" , si intotdeauna socializarea cheltuielilor si a pierderilor . In caz de necesitate , corporatiile ajusteaza legile statelor-gazda functie de nevoile proprii (vezi p. 3) .
In ceea ce priveste actualele sisteme de pensii si asigurari sociale de sanatate private , sunt la fel de sigure ca orice intreprindere croita dupa schema Ponzi .

5. O lume in care corporatiile ar prelua unele din atributele statelor (fiindca , evident , nu le-ar prelua pe toate) , ar fi , intr-adevar , asemanatoare Titanicului ...
Chiar daca nu ma indoiesc ca sunt nebuni care doresc o asemenea lume , aceasta e nu numai improbabila , ci imposibila , din foarte multe categorii de motive . O sa amintesc doar unul dintre acestea , valabil inclusiv dintr-o perspectiva mai generala : paradigma corporatista este construita pe crestere sustinuta si permanenta , concept interzis si de o lege imuabila (legea entropiei) , si de realitatea spatiului si a resurselor limitate .