marți, 4 ianuarie 2011

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (VI)


        6. Sfaramarea traditiei (I)

Mi se pare util sa incep reproducand sfarsitul capitolului :

“… Ura nu te face doar orb şi surd , ci te poate (s.m.) face şi incredibil de prost . E greu să-i convingem de propriul lor inte­res pe cei care ne urăsc . Va fi greu să le explicăm că tot ceea ce a luat naştere în decursul evoluţiei culturale e la fel de indispensabil şi demn de ve­neraţie ca şi rezultatul evoluţiei filogenetice , va fi greu să le explicăm că o cultură (s.m.) poate fi stinsă ca flacăra unei luminări” .

Se poate pune intrebarea de ce este atat de importanta o cultura anume cand noi nu numai ca avem acces simultan si instantaneu la orice cultura , dar traim intr-o societate globalizata , postmoderna , care relativizeaza* totul , inclusiv realitatea oricarei constructii sociale .  

Pentru a raspunde acestei intrebari , Lorenz pleaca de la constatarea catorva analogii si diferente remarcabile intre devenirea filogentetica a speciilor si dezvoltarea culturilor .

Prima diferenta esentiala intre cele doua procese este timpul necesar , marimea raportului din­tre cele doua viteze atingand puteri de ordinul zecilor” . Cauzele acestei diferente sunt gandirea conceptuala si limbajul specifice exclusiv omului . Aceste doua caracteristici unice permit transmiterea cunostintelor dobandite individual , proces care sta la baza oricarei culturi (traditia cumulativa) . In sine , aceasta capacitate  echivaleaza cu transmiterea insusirilor dobandite (o a doua diferenta esentiala intre cele doua procese) .

In pofida acestor diferente esentiale , unicul criteriu de selectie care opereaza in cadrul ambelor procese este , in esenta , identic , respectiv alegerea dupa o verificare temeinica” .

Este de retinut ca inclusiv inventiile si descoperirile datorate ratiunii capata caracter religios (de ritual) daca au fost transmise prin traditie un timp suficient de indelungat . Din acest motiv , este dificil de deosebit care din normele traditionale de comportare sociala caracteristice unei culturi au luat nastere dintr-o superstitie intamplatoare si care dintr-o necesitate rationala . Fortand concluzia , pare ca orice traditie transmisa peste intervale mari de timp capata fie caracter doctrinar , fie caracterul unei superstitii .

In pofida aparentelor , acest fapt nu este o eroare , ci o garantie ca ceea ce a fost o data verificat va fi pastrat . Extrapoland , acest mecanism indeplineste in evolutia culturii rolul genomului in cadrul transformarii speciei .       

        Concluzie preliminara : pastrarea si transmiterea datelor este mult mai importanta decat acumularea de date noi . Faptul ca nu avem instrumente stiintifice prin care sa discernem care din datele unei culturi sunt superstitii de care ne putem dispensa si care sunt bunuri indispensabile ar trebui sa ne faca extrem de precauti cu indepartarea arbitrara a elementelor unei culturi .

Corolar : convingerea irationala ca numai ceea ce poate fi inteles rational (la limita , dovedit stiintific) trebuie pastrat are consecinte nefaste . Impingand aceasta credinta catre consecintele ei ultime , vom ajunge la concluzia “că ştiinţa ar putea isca pur şi simplu din neant în mod raţional o întreagă cultură , cu tot ceea ce ţine de ea” , concluzie evident eronata .    

Prin urmare , subaprecierea (uneori refuzul arogant si agresiv - vezi manifestari de tip Lengyel) fondului nerational al unei culturi  conduce la distrugerea respectivei culturi .

* in context , a relativiza poate inseamna a anula .
 

10 comentarii:

Tibi spunea...

cea mai faina diferentza intre evolutzia speciilor si cea a culturilor este ca prima merge pe baza legilor lui Darwin iar al doilea (probabil si ca un caz exceptional...) pe legile lui ... Lamarck! (eu il consider pe L ca un mare om de stiintza)

O zi faina,
Tibi

Florin Staicu spunea...

Nu neaparat relativ la comentariu , as fi curios sa stiu ce crezi (stii) despre epigenetica .

Tibi spunea...

Nu am fost interesat de epigenetica nici macar la nivel general (sunt multe astfel de aspecte inca neacoperite). Am cautat insa pe google scholar cu "Epigenetics" ca cuv. cheie si asa se pare este o tema fierbinte in special in "cancer research". Am si salvat niste articole sa vedem cand le pot citi (mai noi incerc sa o iau mai moale cu ganditul si cititul pentru ca nu ii vad rostul, cel putzin in aceasta perioada in care sunt).

Weekend fain,
Tibi

Florin Staicu spunea...

Motivul principal pentru care te-am intrebat de epigenetica tine de faptul ca (epigenetica) repune in discutie dogma transmiterii caracterelor dobandite , dogma care este una din pietrele de temelie ale evolutionismului (dogmatic de tip Lenghyel) . Daca nu cumva chiar cheia de bolta a acestuia .

Consecintele unei asemenea eventuale (sa zicem) reevaluari ar fi incalculabile .

Sunt zeci de mii de referinte la subiect . Aproape la intamplare , iti recomand https://liftingshadows.wordpress.com/2009/04/14/epigenetica-darwinismul-si-lamarkismul/ .

Sursa acestui articol : http://www.sciencedaily.com¬/releases/2009/04/090412081315.htm . Este interesant de citit si acest articol , fie si numai pentru a intelege ce inseamna dogma (vezi finalul articolului) …

Florin Staicu spunea...

Tibi , iti sugerez sa urmezi inca un link :

http://www.librariabucuresti.com/cauta-dr.%20Bruce%20H.%20Lipton-autor-0.htm

Tibi spunea...

Servus Florin - da este fain. Am citit 2 dintre lincurile trimise de tine (primele 2).

Nu mai urmaresc convorbilire de pe lista de conservationisti pentru ca am considerat ca inclusiv apasatul pe butonlu delete (parcurgeam < 10% din articole) a necesitat prea mult timp:)) M-am dezabonat de cateva luni. Lista aia nu cred ca ar trebui sa oglindeasca pctele de vedere a oamenilor de stiintza. Majoritatea scrierilor asa cum am vazut sunt determinate de probleme personale (si anume dorintza de a iesi din anonimat, bucuria data de gandul ca mii de oameni ii citesc etc...) si nu de probleme orientate pe solutii. Este deci oarecum normal ca problema se binarizeaza. Sunt pe de o parte darvinistii, pe de alta parte credinciosii. Fiecare face pe desteptul si vorbesc in paralel. Nu gasesc asta constructiv si in niciun caz atat de atractiv exercitiu intelectual ca sa ma implic si eu. mai bine bem un vin fiert cu Kuno pe Breite - primesc mult mai mult asa.

Asa vad eu lucrurile, nu ma lua in serios ca sunt un 'outlier' oricum. Nu sunt nici carcotas.

Epigenetica este mi se pare ceva fain. Nu ar trebui sa fie fondal pentru dogme, si nici sa starneasca porniri anti darwiniste. Lumea este complexa si faina. Se intzelege prin abordari compexe si care sa includa si nu sa excluda idei. Evident anumite persoane pot promova mici-mari dogme insa acceptarea lor ca dogmaeste decis de intzelepciunea acelui om-acelor persoane.

Florin Staicu spunea...

Si eu am renuntat sa prapadesc timpul citind (prea multe) nimicuri . Am ramas cu imaginea (reprezentarea) oportunismului si dogmatismului (arogant si agresiv) “stiintific” , intruchipata de dl. Lenghyel . Folosesc ghilimele pentru ca stiintific este (ar trebui sa fie) antonimul dogmatismului .

Din cate inteleg , epigenetica este o stiinta de frontiera (cam ca fizica particulelor elementare) , care , cel putin deocamdata , propune .

Este , cred eu , evident gresit sa interpretam ca repunerea in discutie* - in baza faptelor (vezi articolul din sciencedaily.com) - a unor teorii consacrate ar echivala cu “porniri anti darwiniste” (sau anti evolutioniste) .

Din aceasta perspectiva , intrebam - retoric - candva :

Dincolo de faptul ca dl. Lenghyel continua sa substituie partea intregului , nu pot sa nu imi pun o intrebare : ce s-ar intampla daca TOTUSI ar aparea fapte sau indicii irefutabile care ar pune in discutie o parte a “jocului de imaginatie” ? Le-am lua in considerare ? Cu riscul sa anulam “coerenta situatiei” ? Sau le-am trece cu vederea ? Sau poate le-am ajusta pana s-ar integra in “cea mai integratoare idee” ?
Aceasta este , de fapt , intrebarea . In rest , vorba d-lui Lengyel , filosofie multa …

* atitutine profund stiintifica

Tibi spunea...

Uite un articol...interviu cu P Lengyel. Sunt curios asa ce impresie itzi da:)

http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=8231:interviu-cu-peter-lengyel&catid=70:importante&Itemid=81

Tibi

Florin Staicu spunea...

Impresia mea in legatura cu respectivul domn este deja formata .

Despre articol : de obicei , evit sa judec omul dupa aspect . Privind fotografiile insa , prin minte imi trec doar doua calificative : lacom si arogant . In rest , ce pot gandi despre o persoana care , la nici 40 de ani , a participat (dupa spusele proprii) la peste 300 (trei sute)* de “simpozioane, conferinte si congrese internationale legate de protectia mediului, conservarea biodiversitatii si educatie ecologica” ? Si care este si biolog , si artist fotograf , si scriitor , si membru in tot felul de comitete si comisii , si secretar stiintific , si membru nelipsit , si participant permanent , si expert in conservarea biodiversitatii , si … ma intreb (retoric) ce NU este ?

I-am citit zeci de productii ; am avut chiar si o tentativa de dialog cu dumnealui . Nu m-a impresionat cu absolut nimic . Si nu-mi place nici omul . Il simt fals , egoist , lacom si arogant . Tinand cont de programul pe care il afiseaza - cu ostentatie - si de toate activitatile si obligatiile pe care pretinde ca le are , ma intreb cand are timp sa reflecteze …

* dupa autorul articolului , numai 200 .

Tibi spunea...

Da...este un exemplu clar a unor persoane care de regula nu se angajeaza in discutii personale - doar si doar daca acestea se intampla in fatza publicului. Ceea ce poate spune foarte multe.

Noapte buna!
Tibi