Constat ca litigiul aparut intre primarul Danesan (ca institutie) si Boss Company SRL Sighisoara (respectiv Iulian Sarbu) devine (cel putin aparent) din ce in ce mai acut .
Deocamdata imi pun doua intrebari simple : si totusi , cine si de ce a promovat , sustinut si votat prelungirea contractului de concesiune a parcarilor din Sighisoara in ajunul alegerilor locale din 2008** ? In subsidiar , cine si de ce a promovat , sustinut si votat contractul prelungit in ajunul alegerilor locale din 2008 ? Altfel spus , cine si mai ales cum va raspunde pentru ilegalitatea sesizata de Prefectura Mures* ?
Aspectul devine cu atat mai interesant cu cat in urma cu numai cateva zile onor primarele a afirmat public ca va chema in judecata postul local de televiziune (respectiv “persoanele responsabile”) pe motiv ca o prezentatoare a acestui post l-ar fi “denigrat” si “jignit profund” afirmand ca “primarul a prelungit ilegal contractul de concesionare a parcarilor (…)” (vezi aici) .
Subliniez : in sine , problema parteneriatului in cauza ma preocupa in mod secundar . Cu toate astea , fiindca onor primarele insista pe o pretinsa relatie de conditionare intre chestiunea respectivului parteneriat (devenit intre timp litigiu) si reglementarea accesului auto in Cetate , voi incerca sa inteleg detaliile afacerii (respectiv parteneriatului) . In acest scop , saptamana viitoare voi face demersurile pentru a obtine , intr-un fel sau altul , documentele relevante aferente parteneriatului .
* in adresa Institutiei Prefectului Judetului Mures nr.3020/SIV/Dos. 12 din 23.03.2011 se constata ca “prelungirea cu 10 ani a contractului de concesiune nr. 12171/13.06.2005 încheiat cu S.C. Boss Company S.R.L. privind activitatea de administrare a parcarilor din Municipiul Sighisoara, este nelegala si a fost fraudata legea ***” .
** am pus aceasta intrebare , in public , onor primarelui (vezi aici) ; nu am primit un raspuns clar si onest .
*** Se socoteste frauda la lege atunci cand anumite norme legale sunt folosite nu in scopul in care au fost edictate , ci pentru eludarea altor norme legale imperative , prin abaterea de la sensul si spiritul lor. Cu alte cuvinte , fraudarea legii este o nesocotire oculta a acesteia .
6 comentarii:
In 2008 SC Boss Company sponsoriza campania electorala PSD iar acum primarele si Boss nu mai sunt compatibili deoarece in 2010 s-a incercat debarcarea primarelui de la conducerea psd sighisoara de insusi seful boss-ului.
Ce scrieti d-vs. tine de folclorul de notorietate locala . Ar fi interesant daca ati putea proba cele sustinute . Oricum , pe viitor va rog sa va asumati cu nume si prenume verificabil afirmatiile .
I.P.-ul este , pentru orice eventualitate , notat ...
Stimate domnule Staicu,
doresc să încep prin a vă spune că urmăresc cu interes blogul dumneavoastră şi că apreciez eforturile pe care le depuneţi în vederea îmbunătăţirii spiritului civic sighişorean.
În acest context doresc să fac cîteva precizări în legătură cu articolul dumneavoastră, intitulat „Şi totuşi, CINE RĂSPUNDE pentru prelungirea ‚în frauda legii’ a contractului dintre Primăria Sighişoara şi Boss Company SRL Sighişoara?”, de această dată în calitatea mea de avocat al s. c. BOSS COMPANY s. r. l.
În luna mai 2005 a avut loc licitaţia prin care municipiul Sighişoara a oferit în concesiune serviciul parcări în municipiul Sighişoara şi accesul în Cetatea Medievală (conform ofertei şi caietului de sarcini). Pentru acordarea concesiunii s-a organizat o licitaţie la care a fost declarată cîştigătoare s. c. BOSS COMPANY s. r. l. Ţin să menţionez că această licitaţie nu a fost niciodată contestată.
În anul 2008, prin discuţii directe între reprezentanţii s. c. BOSS COMPANY s. r. l. şi reprezentanţi ai municipiului Sighişoara s-a convenit prelungirea contractului de concesiune cu 10 ani, datorită faptului că nivelul investiţiilor realizate de concesionar (s. c. BOSS COMPANY s. r. l.) depăşise nivelul stabilit prin contractul iniţial.
S-a convenit ca această propunere să fie prezentată spre aprobare Consiliului local Sighişoara.
Consiliul local Sighişoara a aprobat cu o largă majoritate propunerea, adoptînd Hotărîrea nr. 45/2008.
În conformitate cu prevederile legale, Hotărîrea nr. 45/2008 a fost prezentată (alături de alte hotărîri ale Consiliului local Sighişoara) spre a primi avizul de legalitate din partea instituţiei prefectului. Din cunoştinţele mele, avizul de legalitate a fost obţinut, prefectul judeţului Mureş neexercitînd nici una dintre căile de atac puse la dispoziţia sa de către Legea nr. 554/2004 – a contenciosului administrativ.
În mod cu totul surprinzător şi nelegal prefectul judeţului Mureş a solicitat prin Adresa nr. 3020/SIV/Dos. 12 din 23.03.2011 Consiliului local al municipiului Sighişoara modificarea Hotărîrii nr. 45/2008 şi „intrarea în legalitate”, fără să indice în mod concret ce înţelege domnia sa prin aceasta.
Dat fiind faptul că:
a) Hotărîrea nr. 45/2008 a fost adoptată în mod valabil de către Consiliul local al municipiului Sighişoara şi
b) în conformitate cu prevederile art. fiind 3 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) şi alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, coroborate cu art. 1 alin. 6 şi art. 1 alin. 7 din Legea nr. 554/2004, s-au împlinit toate termenele (de prescripţie şi/sau de decădere) pentru atacarea acestuia,
considerăm că nici prefectul judeţului Mureş, nici Consiliul local al municipiului Sighişoara, neavînd atribuţii jurisdicţionale, caracterul eventual nelegal şi/sau pretinsa fraudă nu îl/o poate constata în acest moment.
De fapt, aici nu sîntem în prezenţa unei fraude, ci a unei hotărîri deocamdată valabilă, pentru care îşi produce efectul prescripţia (sau decăderea, după unii autori) dreptului prefectului şi chiar al Consiliului local Sighişoara de a-l ataca. Explicaţia acestei stări de fapt este întemeiată pe ceea ce se cheamă, în mod generic, securitatea circuitului civil – trebuie să existe un moment după care toate actele juridice se consolidează.
În plus, prevederile art. 7 alin. 3 din O. U. G. nr. 54/2006 sînt departe de a fi atît de neechivoce, după cum le-ar plăcea anumitor consilieri sau altor persoane importante din urbea noastră.
În speranţa de a fi adus unele lămuriri acestei chestiuni simple din punct de vedere juridic, dar complicate (se pare) politic, vă salut cu toată deferenţa.
Bogdan I. Burghelea
Buna seara .
Nu voi intra , deocamdata , pe fondul chestiunii , dintr-un motiv simplu : sunt in etapa de documentare .
Cateva observatii , totusi :
1. Competenta sa constate legalitatea sau ilegalitatea contractului si a anexelor este strict instanta de judecata . Nici eu , nici chiar d-vs. , nu putem emite verdicte , ci numai judecati de valoare (respectiv pledoarii , in cazul d-vs.) .
2. Oarecum in pofida acestui principiu , Instituatia Prefectului are printre atributii “verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de către consiliul judeţean, preşedintele consiliului judeţean, consiliul local sau primar” . Felul in care isi exercita aceasta atributie este o cu totul alta poveste .
3. O bariera privata pe un drum public este cel putin o contradictie in termeni . Cand cineva , indiferent cine , pretinde ca o asemenea aberatie este justificata si morala , ma jigneste . In plus , in cazul particular intervin si suspiciuni temeinice legate de legalitatea intreprinderii .
Ma limitez , deocamdata , la aceste trei observatii .
Va asigur de toata consideratia ,
florin staicu
„1. Competenta sa constate legalitatea sau ilegalitatea contractului si a anexelor este strict instanta de judecata . Nici eu , nici chiar d-vs. , nu putem emite verdicte , ci numai judecati de valoare (respectiv pledoarii , in cazul d-vs.) . „
Sînt total de acord că în afară de instanţă, nimeni (deci nici primarul municipiului, nici Consiliul local şi nici prefectul judeţului Mureş) nu are competenţa de a constata ilegalitatea contractului (oricum, aceasta nu se pune în discuţie şi, suplimentar, legalitatea contractului se prezumă) şi a actelor sale adiţionale.
„2. Oarecum in pofida acestui principiu , Instituatia Prefectului are printre atributii “verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de către consiliul judeţean, preşedintele consiliului judeţean, consiliul local sau primar” . Felul in care isi exercita aceasta atributie este o cu totul alta poveste .”
Şi cu această afirmaţie sînt total de acord, cu precizarea că în virtutea stabilităţii raporturilor de drept chiar şi prefectul are o perioadă limitată în care poate solicita direct revocarea sau modificarea unui act administrativ pe care îl consideră a încălca legea sau să îl atace în faţa instanţei de contencios administrativ.
În cazul de faţă, acest termen despre care vorbim este demult împlinit.
„3. O bariera privata pe un drum public este cel putin o contradictie in termeni . Cand cineva , indiferent cine , pretinde ca o asemenea aberatie este justificata si morala , ma jigneste . In plus , in cazul particular intervin si suspiciuni temeinice legate de legalitatea intreprinderii .”
Dacă faţă de remarcile dumneavoastră anterioare eram de acord, nu pot fi de acord cu aceasta din urmă.
Nu, nu avem o barieră privată pe un drum public, ci o barieră publică pe un drum public. Taxarea accesului în Cetate nu a fost introdusă odată cu concesionarea de către s. c. BOSS COMPANY s. r. l. a acestui serviciu public, ci exista anterior licitaţiei şi (sînt de acord că) funcţiona într-un mod mult mai primitiv.
Prin contractul de concesiune, concedentul (în cazul nostru, municipiul Sighişoara) a cedat dreptul de exploatare a unui serviciu public unei persoane private (concesionarul) în schimbul unui preţ (numit „redevenţă”), dar fără ca prin aceasta să schimbe natura juridică a serviciului.
Cu stimă,
Bogdan I. Burghelea
D-le Burghelea ,
Sunt de-a dreptul incantat ca sunteti de acord cu mine pe doua din cele trei observatii facute anterior , chiar daca sub rezerva unor precizari (usor redundante , fie vorba intre noi) .
In ceea ce priveste divergenta de opinii intervenita intre noi in legatura cu ultima mea observatie , incep prin a preciza ca inteleg exact rigorile pozitiei de pe care argumentati . Revenind la fondul chestiunii , ma vad nevoit sa va dau dreptate : drumul este public si bariera la fel . Avem un necaz , insa : banii rezultati din exploatarea acestei bariere publice intra direct in niste buzunare cat se poate de private . Evident , totul in baza unui contract prelungit in ajunul alegerilor locale cu fraudarea legii (dupa cum afirma in scris Institutia Prefectului) si cu plata unor sume de bani cu titlu de redevente . Ca veni vorba de bani , astept cu interes sa vad care este valoarea efectiva a amintitelor redevente de-a lungul timpului …
Inca ceva : eu nu sunt nici politician , nici magistrat , nici avocat si nici “om de afaceri” . Sunt un simplu cetatean-contributor care judeca cu capul propriu . In aceasta calitate , ma intereseaza nu numai legalitatea unei intreprinderi (legalitate oricum pusa in discutie in cazul de fata) , ci si oportunitatea (pentru comunitate) si moralitatea acesteia . In cazul “parteneriatului” public-privat incheiat intre Primaria Sighisoara si firma care va plateste sa o aparati nu poate fi vorba , in opinia mea , nici de oportunitate , nici de moralitate . Chiar daca suspiciunile care au planat de la bun inceput asupra acestui “parteneriat” sunt dificil sau imposibil de probat in sensul legii , ele persista si par a fi confirmate de tot felul de amanunte care incep , incet-incet , sa iasa la iveala .
Una peste alta , repet : nu pot si nu vreau sa intru in detalii de fond inainte sa am suficiente date si documente .
Cele bune ,
florin staicu
P.S. Daca fac abstractie de interesele catorva lacomi , n-am inteles niciodata prea bine rostul barierei . Ar fi fost suficient un semn de circulatie care sa interzica accesul auto in Cetate (cu exceptia riveranilor) si un politist constiincios care sa-si faca datoria … Ce parere aveti ?
Trimiteți un comentariu