vineri, 29 martie 2013

Revista 22 , oficina straina platita din buzunarul nostru



Fondata in ianuarie 1990 de un grup de “disidenti anticomunisti” (printre care i-as aminti pe Silviu Brucan alias Saul Bruckner , Gabriela Adamesteanu , Gabriel Liiceanu , Alexandru Paleologu , Andrei Pippidi , Dan Pavel s.a.m.d.) , Revista 22 a devenit rapid una din publicatiile cele mai virulent antiromanesti de pe piata , si asta in conditiile in care Romania nu a dus deloc lipsa de publicatii cu asemenea orientare .

In prezent , editorii acestei publicatii sunt cei din Grupul de Dialog Social (alta cloaca a cozilor de topor care se straduiesc impotriva Romaniei) .

Renegati de cea mai joasa speta si-au gasit si isi gasesc gazduire in coloanele acestei reviste , care are drept public-tinta snobii cu fiţe elitiste si oportunistii in cautare de stapan cu dare de mana .  As zice ca apartenenta la clubul 22 garanteaza ticalosia …

In ultimul numar al acestei publicatii , Sorin Ionita publica un articol de o jegosenie rara : Jeanne d’Arc de Covasna sau războiul celor două cârpe (tricolorul Romaniei = carpa , n.m.) .

Cu perversitatea caracteristica bursierilor Soros , Ionita ignora relatia de cauzalitate dintre fapte si mimeaza echidistanta pentru a putea scuipa mai apasat pe chipul Romaniei .

Iata cateva citate ilustrative pentru productia renegatului Ionita :

- “(…) ”E ceva mai deprimant decât un slav care se crede latin?“, zice o vorbă ungurească (…)” (un ungur care se crede european , as zice eu) ;

- “(…) n-am mai primit niciodată aşa noian de corespondenţă (…) ca zilele astea, de când am postat pe Facebook câteva rânduri deloc măgulitoare despre eroina cu bentiţă de la liceul Körösi din Covasna. (…) Şi de ce? Fiindcă am zis că tânăra Sabina, fata cu ură veşnică şi globală* pentru unguri, inoculată aparent de tatăl său, e o proastă mică dar cu tupeu, prevăzându-i o carieră în politică, unde victimizarea deplasată nu dă greş, dacă ne uităm la exemplul învăţătoarei fomiste ajunsă senatoare PC."

- “Ce îngrijorează nu-i atât profesiunea de credinţă a junei Sabina, ci reacţiile de după. Pâlcuri de liceeni şi târgoveţi au lălăit afon prin pieţe „batalioane române Carpaţii“, înrolaţi sub steagul acestei Jeanne d’Arc de Covasna cu tentă Barbie”.

- “Eu am mers suficient de des în HarCov ca să mă conving că poveştile cu nevorbitul sau neservitul clienţilor români sunt o bazaconie (…)”

Ma intrebam intr-un articol care sunt resorturile care imping un individ catre o asemenea josnicie . Citind randurile lui Ionita , am realizat ca intrebarea corecta este alta : ce ar trebui sa facem cu acesti declasati ? Daca raspunsul cel mai probabil la prima intrebare este devierea de la normal a instinctelor si a judecatii , raspunsul la a doua intrebare este ceva mai dificil (de rostit)


P.S. Una din adresele la care poate fi contactat (pentru felicitari) acest Ionita este  sionita@sar.org.ro . Am retinut-o pentru muzicalitatea ei : sion urmat de ita . Sa fie predestinarea ?


* Adica purtarea tricolorului romanesc inseamna , in opinia acestui nemernic , “ură veşnică şi globală pentru unguri” . In schimb , arborarea ostentativa a doliului si a cocardei tricolore maghiare de catre un parlamentar etnic maghiar in Parlamentul Romaniei de 1 Decembrie inseamna , probabil , manifestarea pe deplin democratica a unei iubiri nepieritoare pentru poporul roman .
.

Un comentariu:

razvan coltea spunea...

"Jegosenie rara" este termenul potrivit.